În ultimele luni, guvernele au luat măsuri pentru a reduce preţurile la energie, au redus taxele şi au acordat subvenţii celor care plătesc facturile.

Preţurile la gaze şi energie electrică au crescut vertiginos, după ce Rusia a redus exporturile de combustibil ca răspuns la sancţiunile impuse de Occident pentru invazia sa în Ucraina.

Cele 27 de ţări ale UE au alocat în mod colectiv 314 miliarde de euro pentru măsuri de atenuare a crizei, în timp ce Marea Britanie a pus deoparte 178 de miliarde de euro, potrivit Bruegel.

Dacă se includ şi banii pe care guvernele i-au alocat pentru naţionalizarea, salvarea sau acordarea de împrumuturi companiilor de energie aflate în dificultate, atunci guvernele UE au cheltuit aproximativ 450 de miliarde de euro.

Germania a naţionalizat miercuri importatorul de gaze Uniper, iar Marea Britanie a plafonat costul energiei electrice şi al gazelor pentru întreprinderi.

Multe dintre măsuri au fost concepute pentru a fi temporare, dar Bruegel a spus că intervenţia statului a crescut până la a deveni „structurală".

„Este clar că acest lucru nu este sustenabil din perspectiva finanţelor publice. Guvernele cu mai mult spaţiu fiscal vor gestiona în mod inevitabil mai bine criza energetică, depăşindu-şi vecinii pentru resursele energetice limitate în lunile de iarnă", a declarat Simone Tagliapietra, cercetător senior la Bruegel.

Germania, cea mai mare economie a UE, este de departe cea mai mare cheltuitoare din bloc cu 100 de miliarde de euro cheltuite, faţă de 59 de miliarde de euro în Italia sau 200 de milioane de euro în Estonia.

Croaţia, Grecia, Italia şi Letonia au alocat mai mult de 3% din PIB-ul lor pentru a face faţă crizei.