La fel ca în ultimii ani, Ministerul Educaţiei a avut şi în 2017 doi miniştri, fiecare cu propriile modificări şi revizuri

Încă din ianuarie, de la preluarea mandatului, Pavel Năstase a declarat că până la finalul anului, vom avea o nouă Lege a educaţiei, lucru care nu s-a materializat.

„Conform Programului de guvernare, până la sfârşitul anului 2017, trebuie să avem o nouă Lege a educaţiei naţionale. În acest context, Consiliul Naţional al Rectorilor şi alte consorţii universitare vor fi invitate la un dialog pe această temă şi în acelaşi timp comisiile parlamentare de Educaţie din Parlamentul României care sunt abilitate să producă această lege. Deci, împreună cu Parlamentul şi împreună cu aceste consilii şi consorţii vom demara acest proces de a crea o nouă lege a Educaţiei Naţionale care are ca termen, aşa cum spuneam, sfârşitul acestui an”, a declarat, în luna februarie, Pavel Năstase, ministrul Educaţiei de la acea vreme.

Dincolo de Legea Educaţiei care a rămas în expectativă, şi lipsa manualelor a fost intens dezbătută chiar de la începutul anului, existând un risc major ca elevii de clasa a V-a să înceapă anul şcolar 2017-2018, fără cărţi pe bancă.

Pentru rezolvarea acestei probleme care trenează de ani de zile, ministrul Pavel Năstase a venit cu propunerea de a face o Lege a manualului, fiind o soluţie ca licitaţiile şi contestaţiile să nu mai întârzie livrarea cărţilor la fiecare început de an şcolar.

„Se analizează, nu este tocmai foarte simplu de realizat Legea manualelor. Ea vizează nu numai partea de producere a manualelor, ci şi structura manualelor, care pleacă de la programele cadru, mai departe programele şcolare şi ultima fază care înseamnă manualul şcolar. Aţi văzut că toată lumea doreşte ca acese manuale să fie simplificate şi spuneam, chiar mai înainte că suntem într-un proces de reevaluare a manualelor şi de simplificare a acestora. Pentru manualele de clasa a V-a, licitaţia este publică, aşteptăm oferta de la edituri”, explica, în luna mai, fostul ministru al Educaţiei.

Actele normative nu au fost singurele care au marcat sistemul de educaţie în anul 2017. Şi infrastructura din şcoli a creat probleme. Un moment tensionat şi care a ridicat multe semne de întrebare a fost legat de tavanul care a căzut la şcoala nr. 141, din sectorul 5 al Capitalei. Faptul că elevii erau în programul „Şcoala Altfel”, le-a salvat viaţa copiilor.

„Ieri a căzut un tavan şi ne aşteptam ca mâine să cadă toată şcoala. Aceasta este starea, trebuie să o recunoaştem.(…) Am trimis o notă către toate inspectoratele şcolare prin care le-am cerut ca în zilele următoare, în weekend, până la începutul săptămânii viitoare să inspecteze toate unităţile şcolare din România, să încercăm să prevenim, în măsura posibilităţilor pe care le avem, asemenea evenimente”, a spus Pavel Năstase, la momentul respectiv.

Interesant este că după evaluarea şcolilor, niciun inspectorat şcolar nu a raportat vreo neregulă la vreo unitate şcolară. Lucru greu de crezut că, la nivel naţional, toate şcolile primesc elevii în condiţii bune şi nu le pun viaţa în pericol acestora.

În cele din urmă, după lungi vizite şi discuţii, s-a dispus demolarea şcolii şi construirea alteia, elevii fiind mutaţi la alte două şcoli din apropiere, pe parcursul construcţiei.

Reforma în Educaţie, împărţită de doi miniştri într-un singur an

Situaţia tensionată din partidul de guvernare de la sfârşitul lunii iunie şi refuzul lui Sorin Grindeanu a de renunţa la funcţia de premier, îl determină pe Năstase, la fel ca şi pe ceilalţi membrii ai cabinetului, să demisioneze din funcţia de ministru.

„Eu am fost numit în această funcţie, nu am dat concurs, deci partidul va decide, conducerea partidului va decide ce se va întâmpla şi mă supun deciziei respective. Mi se pare normal. Şi premierul face parte din acelaşi partid, tot din PSD şi eu cred că azi va fi o întâlnire de analiză, de discuţii şi de luat decizii”, a mărturisit Năstase.

Locul lui Năstase a fost luat de Liviu Pop, care a mai fost ministru al Educaţiei, în 2012, dar şi secretar de stat pe învăţământ preuniversitar.

Validat rapid de comisia de învăţământ din Parlament, Liviu Pop, fost sindicalist şi profesor de matematică, devine primul ministrul al Educaţiei care provine din mediul preuniversitar.

Şi pentru Liviu Pop problema manualelor pentru elevii de clasa a V-a, o generaţie mereu de sacrificiu, este o prioritate, dar cu destul de multe stângăcii, aşa cum s-a întâmplat şi în mandatele predecesorilor săi.

La sfârşitul lunii iulie, Pop anunţa cu multă încântare că pentru şapte din cele 25 de discipline pentru care este nevoie de manual, nu s-au făcut contestaţii.

Cu toate că nu exista timp suficient pentru tipărirea manualelor în timp util, ministrul Educaţiei dădea garanţii că elevii vor avea cărţile pe 11 septembrie, la începutul anului şcolar.

Poate cea mai controversată decizie luată de Liviu Pop a fost introducerea manualului de Educaţie Fizică şi Sport pentru clasa a V-a.

„Majoritatea statelor din Uniunea Europeană au manual de sport pentru clasa a V-a. De exemplu Franţa. Nu este decizia Ministerului Educaţiei, aceste programe făcute de experţi ai Academiei Române, alături două instituţii care se ocupă de elaborarea programelor şcolare şi rescrierea programei şcolare. Este pentru prima dată când s-a introdus acest manual în România. Este util şi pentru părinţi şi pentru elevi. Sunt trei manuale. Profesorii vor stabili pe care vor lucra. Acest manual e un intrument care poate fi folosit cu succes şi de elev, şi de părinte şi de profesor. Vedem reclame să facem mişcare 30 de minute zilnic, dar nu prea ştim să facem asta. Cred că e important ca un copil de clasa a V-a să ştie cum să facă mişcare corect, cum să se îmbrace la o oră de sport. O să încurajez orele de sport şi pentru clasele 9- 12", a declarat ministrul Educaţiei, în luna iulie.

Cartea are şase capitole, primul fiind Organizarea activităţilor motrice. În cadrul primului capitol, printre lecţiile care vor fi predate Poziţia fundamentală stând şi derivatele acesteia, Alinieri în linie şi coloană şi Întoarceri de pe loc. Al doilea capitol este Dezvoltare fizică armonioasă, fiind descrise exerciţii. Al treilea capitol al manualului se numeşte Capacitatea motrică, printre lecţii fiind Mersul, Alergatul, Săritura. Discipline sportive este al patrulea capitol, iar capitolul V este Igiena şi protecţie individuală. Ultimul capitol se numeşte Comportamente şi atitudini, elevii urmând să fie învăţaţi cum să se comporte într-o echipă sau la o competiţie.

Apariţia acestui nou manual a creat discuţii în contradictoriu, iar Federaţia Asociaţiilor de Părinţi a fost cea mai nemilioasă cu această decizie, precizând că „manualul de Sport este bomboana de pe coliva sistemului educaţional”.

„Nu contestăm calitatea manualului, conţinutul lui ştiinţific pentru că nu avem pregătirea necesară, ci utilitatea lui. Noi o considerăm o risipă, în condiţiile în care vorbim despre o subfinanţare la nivelul sistemului educaţional. Din punctul meu de vedere, este boamboana de pe coliva sistemului educaţional. Am încercat să fac un exerciţiu de imaginaţie şi să văd la ce ar putea folosi acest manual. Şi m-am gândit aşa: dacă îl folosim la clasă, nu îl faci în cutea şcolii, trebuie să stai în clasă şi atunci, înjumătăţeşti planul-cadru pe această disciplină. A doua variantă şi glumind un pic, probabil că manualul va fi legat de gâtul copiilor, încercând să citească, în timp ce execută mişcările, iar a treia variantă ar fi să fie ţinut acasă, dar nu îi văd rostul în această situaţie”, a declarant preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, Iulian Cristache.

Nici reprezentanţii elevilor nu s-au arătat încântaţi de noul manual, menţionând că „nu îşi are locul absolut deloc, în condiţiile în care nu avem baze sportive decente şi nici ore de sport relevante. Ni se pare dubios, în condiţiile în care, fiecare ţară a Uniunii Europene, încearcă să eficientizeze numărul de manual şi să implementeze conceptul de trans-disciplinaritate, să unească materiile, noi în continuare punem accentul mult prea mult pe manuale”.

Oricâtă împotrivire au arătat toţi actorii sistemului de educaţiei, manualul de sport a devenit o realitatea şi a ajuns pe băncile şcolilor.

Aşa cum era de aşteptat, Pop anunţă că nu toate manualele vor fi gata până pe 11 septembrie, dar are şi soluţia, spune el, la care nu s-a gândit nimeni până atunci.

„Compendiul introductiv pentru gimnaziu- clasa a V-a” este ghidul pe care ministerul Educaţiei l-a conceput ca înlocuitor al manualelor, care nu vor ajunge pe bancile elevilor la începutul anului şcolar. Acesta cuprinde cele 14 discipline pentru care încă nu există manuale şi este gândit pentru primele opt săptămâni ale anului şcolar.

Au fost tipărite peste 170.000 de exemplare şi investiţia s-a ridicat la peste 730.000 de lei.

„Tipărirea unui compendiu a costat patru lei iar transportul a însemnat 14 bani per exemplar. În total s-au tipărit 177.000 de exemplare. Ministerul Educaţiei Naţionale a alocat 732.780 lei şi este util în primele opt săptămâni. Evident, aşteptăm cu interes finalizarea contestaţiilor pentru că s-au depus contestaţii la manuale de clasa a V-a la 15 discipline. Dintre aceste 15 discipline s-au deblocat 3. Urmează pentru celelalte 12 să se desfăşoare etapele prevăzute în Legea achiziţiilor publice”, a explicat ministrul.

Dar lupta lui Liviu Pop cu manualele nu se termină aici. În aluna august, acesta a declarant război editurilor şi auxiliarelor.

„Analizând Legea Educaţiei Naţionale, pe articolele 69 şi 94, în care sunt stabilite mijloacele de învăţământ, materiale didactice auxiliare şi curiculare, am constatat că ordinul 4916/2002 nu a fost actualizat, deşi Legea Educaţiei a apărut în 2011. Fapt pentru care am emis un ordin, care anulează acest act normativ din 2002, adică, toate mijloacele de învăţământ didactic auxiliar şi curicular trebuie revizuite. Adică, toate auxiliarele, începând din ziua de astăzi, nu mai sunt valabile şi fac un apel către toate editurile să nu mai transmită niciun material către unităţile şcolare şi către profesor pentru că începânnd de astăzi niciun auxiliar nu este omologat”, spunea Liviu Pop.

Acesta a fost punctul de la care a plecat „lupta cu baronii manualelor”, aşa cum Liviu Pop a numit-o.

Dacă la începutul anului, Pavel Năstase anunţa o nouă Lege a educaţiei până la sfârşitul lui 2017, pe parcursul anului, lucrurile s-au mai schimbat şi Liviu Pop a avansa nouă dată: 1 septembrie 2018.

„Vă asigur că, începând cu 1 septembrie, veţi fi parte a procesului de modificare a Legii Educaţiei Naţionale, vom deschide fişa de proiect astfel încât în septembrie anul viitor, după ce facem o analiză temeinică a ceea ce s-a întâmplat în cei 6 ani de la implementare, cu experţi din universităţi, Academie, federaţii sindicale, organizaţii studenţeşti, vom finaliza proiectul de lege în septembrie anul viitor când îl vom lansa către Parlament”, a spus Pop.