Adevaratele lupte se poarta in lumea calculatoarelor nu pe ecranele monitoarelor, in jocuri, ci in spatele acestora, intre actorii implicati: producatorii de componente hardware, de software sau intre distribuitori. Putini au ales si au avut taria sa se impuna ca arbitri in aceasta disputa. Finlandezii de la Futuremark au reusit. Cat sunt insa ei de corecti?

Din ansamblul unui PC, placile video au devenit in ultimii ani o componenta de baza, fiind mai dorite de catre segmentul entuziast al posesorilor de calculatoare chiar decat ultimul tip de procesor, oricat de puternic ar fi acesta. Piata este dominata de doi mari producatori de procesoare grafice, compania americana Nvidia si cea canadiana ATI, chiar daca, in ansamblu, un rol important si o anume cota de piata il ocupa si solutiile oferite de Intel pentru sistemele ceva mai lipsite de pretentii, care ruleaza in special programe office, filme, muzica si internet. Importanta procesorului grafic in sistem este mare pentru ca acesta preia calculele si implementeaza tehnologiile ce creeaza imaginea afisata pe monitor; un procesor grafic are de regula un numar dublu de tranzistori fata de un procesor de sistem - 300 de milioane in cazul celui mai puternic chip produs de Nvidia.

A avea in portofoliu cea mai puternica placa video a momentului nu este, pentru fiecare din cele doua companii, numai o chestiune de orgoliu: consumatorii vor fi influentati de aceasta in alegerea pe care o fac, chiar daca isi pot permite numai o placa video echipata cu un procesor grafic mai slab, adica mai ieftina. 

"Indiscutabil, aplicatiile sofware influenteaza vanzarile de componente. Pe primul loc sunt sistemele de operare, urmate de jocuri si programele de benchmark", spune Razvan Uluc, retail manager la Best Computers. Lansarea unui nou sistem de operare, cum este Vista, urmasul Windows XP al celor de la Microsoft, si cerintele de sistem ale programului, peste cele dintr-o configuratie medie actuala, ar putea determina, in opinia lui Razvan Uluc, cam jumatate din posesorii de PC sa isi schimbe configuratia calculatorului sau sistemul in intregime. In cazul jocurilor sau al benchmark-urilor, impactul este mai redus, 5 - 10 procente din piata; valoric, in schimb, lucrurile se schimba, pentru ca respectivii consumatori cumpara cele mai scumpe componente. "Jocul Doom a impulsionat, mai demult, decisiv, vanzarile de sisteme 386 si 486. Mai tarziu, Quake a fost determinant pentru vanzarile de placi video din gama Voodoo, iar anul trecut piata a reactionat la cerintele grafice ale jocurilor Farcry si Doom III", spune Razvan Uluc.

Si cum se determina puterea unui computer? Primul indiciu il ofera  comportamentul in jocuri, iar presa de specialitate chiar foloseste intens acest mod de testare. Dar aici intervin o multime de variabile: rezolutia la care ruleaza aplicatia, nivelul de detalii ales si, nu in ultimul rand, optimizarile software. Adica modul in care progamatorii jocului pot influenta, in functie de partizanatele celor din conducerile companiilor la care lucreaza, functionarea jocului pe un anumit echipament: un parteneriat al producatorului cu Nvidia, de exemplu, poate asigura un plus de performanta - un numar mai mare de cadre randate pe secunda, un nivel sporit al detaliului - posesorilor de placi video echipate cu chipseturi americane, in detrimentul echipamentelor furnizate de ATI.

Ar trebui un benchmark, un program independent de masurare. Aici intervin finlandezii de la Futuremark, fosta MadOnion (Ceapa Nebuna), o companie cu doar 30 de angajati. Futuremark este furnizoarea seriei de benchmark-uri 3DMark, menite sa masoare performanta placilor grafice. Primul a fost lansat in 1999, iar ultimul saptamana trecuta. Programul este gratuit pentru utilizatorul comun si vandut, cu pana la 500 de dolari pentru varianta cu optiuni suplimentare de testare, companiilor producatoare de echipamente IT sau publicatiilor de specialitate. Evident ca marea masa de consumatori prefera varianta free; in plus, compania ofera doritorilor posibilitatea de a-si posta rezultatele obtinute pe site-ul companiei. Prezenta in respectivele topuri si mentinerea la varf este invidiata, dorita si... deschide portofelele. 3DMark nu este singurul produs al celor de la Futuremark, care mai au programe de testare a capabilitatilor sistemelor in ansamblul lor, precum si pentru evaluarea performantelor in mediu office. In total, mai mult de 30 de milioane de copii ale programelor de testare finlandeze au fost distribuite in lumea intreaga. 

In plus, in baza rezultatelor furnizate de useri, compania a constituit o formidabila baza de date legata de cele 30 de milioane de computere, care poate oferi informatii relevante despre evolutia pietei PC-urilor: distributie geografica, echipamente sau software folosit. Baza de date creste saptamanal cu cate 50.000 de useri, si pentru fiecare computer finlandezii obtin informatii amanuntite, in jur de 300 de detalii separate.

Din suita 3Dmark, varianta 2001 a fost o piesa de referinta, folosita si in prezent cu destul entuziasm. In urma cu trei ani compania a oferit 3Dmark 03, un test care incerca sa masoare forta bruta a sistemului video si care, intr-un mod subtil, avantaja placile ATI, aceasta dupa ce Nvidia a renuntat sa mai colaboreze cu Futuremark la programul de dezvoltare a testelor. Gurile rele mai vorbesc si de o suma de sapte milioane de dolari, evidentiata in bilantul ATI undeva la capitolul protocol si care pare sa fi sustinut cresterea nivelului de trai pentru 30 de finlandezi. O serie de optimizari ale driverelor Nvidia, menite sa sporeasca artificial performanta si sa asigure un punctaj mai bun, descoperite de cei de la Futuremark, au generat un razboi al comunicatelor intre cele doua companii.  ATI au pus si ei paie pe foc, desi nu sunt straini de astfel de optimizari, comunitatea fanilor din cele doua tabere a ridicat stindardele si s-au inclestat in dispute pe net, astfel incat pana la urma toata lumea a iesit sifonata din toata aceasta afacere. In final, lucrurile s-au mai calmat, dar 3Dmark 03 a fost folosit in teste de un numar redus de publicatii si site-uri de specialitate, fiindu-i pusa la indoiala credibilitatea.

3Dmark 2005, in schimb, a primit aprecieri favorabile din partea comunitatii de gameri si a specialistilor, chiar daca a avut portia sa de controverse. Iar daca varianta din 2003 a starnit valuri, cea din acest an ar putea isca un adevarat tsunami. Pentru un ochi grabit, noul program ar putea parea o varianta cosmetizata a 3DMark 2005, pentru ca multe dintre vechile teste au fost pastrate, insa au fost imbunatatite din punct de vedere grafic, iar ansamblul solicita mult mai intens sistemul. Disputele ar putea aparea pentru ca balanta puterii se inclina de data aceasta spre Nvidia: testul foloseste intens si puncteaza suplimentar o serie de tehnologii folosite de compania americana si ignorate de ATI. Respectivele tehnologii fac imaginea mai "ochioasa" - specialistii spun "eye candy" - detalii suplimentare, umbre dinamice, jocuri de lumini - dar nu sunt foarte prezente in jocuri. Cel putin nu inca. In final, testul ajunge sa atribuie un numar aproximatix egal de puncte unui sistem echipat cu o placa video Nvidia din segmentul de mijloc si unuia inzestrat cu o placa ATI din clasa high-end, cu toate ca in utilizarea de zi cu zi egalitatea nu se regaseste. 

In razboiul punctelor nimeni nu este ingeras, fiecare companie implicata incercand sa triseze intr-un fel sau altul, prin optimizari de drivere, "scurgeri" de informatii menite sa denigreze produsele concurentei, incheierea de "aliante" mai putin ortodoxe. 

In plus, piata speculeaza orice greseala: Nvidia a trait, in urma cu doi ani, o lectie usturatoare, atunci cand a lansat o gama noua de placi video. Aceasta dupa o lunga asteptare, bine dozata de marketing. Nu mica a fost furia fanilor imediat dupa prezentarea oficiala a varfului de gama FX 5800, pentru ca placa nu s-a dovedit mult mai performanta, in unele teste fiind chiar intrecuta de echivalentul de la ATI. In plus, placa dispunea de un sistem de racire extrem de voluminos si de zgomotos, astfel ca, in numai 24 de ore de la lansare, pe internet aparusera tot soiul de propuneri privind viitorul lui FX 5800 - inclusiv ca uscator de par, de exemplu. Miza razboiului nu este neglijabila, daca e sa socotim numai incasarile celor de la Nvidia si ATI, de peste patru miliarde de dolari anual. La care se adauga castigurile producatorilor de componente si calculatoare, a creatorilor de jocuri sau ale vanzatorilor.