În timp ce Europa stă cu ochii pe conflictul ruso-ucrainean şi pregăteşte noi mutări pentru a ajuta Ucraina, un alt conflict stă să înceapă.  Tensiunile dintre Serbia şi Kosovo au escaldat la niveluri periculoase în ultimul an şi ar putea degenera curând într-o problemă mai mare pentru NATO şi UE, scrie Bloomberg.

Balcanii au însemnat pentru mult timp volatilitate politică şi etnică, iar situaţia s-a înrăutăţit în ultima perioadă, din cauza războiului în care a fost implicată Ucraina. Tensiunile au escaladat din vară, după ce Kosovo le-a spus sârbilor care trăiesc în ţară că trebuie să adopte aceleaşi cărţi de identitate şi plăcuţe de înmatriculare ca şi majoritatea etnică albaneză.

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi-a petrecut chiar ultimele zile din decembrie încercând să calmeze situaţia, după ce locuitorii din nordul Kosovo au blocat străzile şi s-au confruntat cu poliţia.

Pentru cei din afara Balcanilor, problema ar putea părea banală. Situaţia în care sunt însă implicate cele două state este îmbibată de viziuni politice şi etnice total opuse şi tocmai pe acest fond poate degenera într-un conflict în toată regula.

Un diplomat de la Belgrad, care a cerut să rămână anonim, a declarat că este şocant să vezi cum Europa flirtează cu un al doilea conflict în ultimele luni. Un alt diplomat, aflat în capitala Kosovo, Pristina, a declarat că felul în care a evoluat situaţia în ultima perioadă începe să semene din ce în ce mai tare cu tensiunile care au dus la războiul din anii ’90.

Avertismentul că se pregăteşte ceva mai mare este o amintire a rănilor încă nevindecate din ultimul război din Europa anterior conflictului ruso-ucrainean – şi nu este nicio coincidenţă că tensiunile au început să iasă din noul la suprafaţă în timp ce războiul Ucrainei continua să se desfăşoare de aproape un an.

Menţinerea păcii în Kosovo este o misiune foarte complicată. Serbia consideră Kosovo o parte vitală a sa, aşa cum Putin vede Ucraina ca un teritoriu care trebuie să se întoarcă la Rusia pentru că acolo îi este locul de fapt. Tensiunile dintre majoritatea albaneză şi cei 100.000 de sârbi care încă trăiesc în nordul ţării au început să oscileze după bombardamentele NATO din 1999 care s-au soldat cu alungarea armatei lui Slobodan Milosevic.

Procesul de reconciliere în care au fost implicate cele două ţări a început să stagneze în 2008, când guvernul de la Pristina a declarat unilateral independenţa faţă de Serbia. Crearea statului a fost susţinută de aproximativ jumătate ţările lumii, inclusiv de SUA şi de toate statele membre ale UE, cu excepţia a cinci dintre ele, dar, în mod critic, nu şi de Serbia, Rusia şi China.

Atât pentru Kosovo, cât şi pentru Serbia, obiectivul final este aderarea la UE. Bruxelles le-a transmis clar ambelor naţiuni că realizarea acestui obiectiv ţine de capacitatea celor două state de a ajuns la pace şi stabilitate. Trimişii de la Bruxelles au făcut în 2013 presiuni asupra liderilor Serbiei şi Kosovo pentru a îi determina să accepte un nou acord de pace elaborat de UE.

Ambele state sunt conduse de lideri cu un trecut politic foarte conflictual. Vucic, în vârstă de 52 de ani, fost ministru al informaţiilor pentru Milosevic, şi-a consolidat poziţia în Serbia cu o victorie electorală zdrobitoare anul trecut. El a echilibrat cu pricepere interesele Serbiei, păstrând un picior pe calea UE şi, în acelaşi timp ţinând  o uşă deschisă pentru cooperarea cu Rusia. Acest lucru a devenit mai dificil de când cu războiul din Ucraina. Vucic a denunţat invazia lui Putin, dar a refuzat să se alăture efortului de sancţionare al UE, în timp ce guvernul său de la Belgrad a menţinut legăturile cu Rusia.

Albin Kurti, în vârstă de 47 de ani, un radical de stânga care a fost cândva deţinut politic în Serbia, s-a opus acordului UE între Kosovo şi Serbia din 2013. În cel de-al doilea tur al său în calitate de prim-ministru, el a făcut o prioritate din afirmarea suveranităţii Kosovo - chiar dacă asta înseamna să antagonizeze şi mai mult sârbii.

Pe 27 decembrie şi 28 decembrie, Vucic s-a îndreptat spre Raska, un mic oraş din Serbia, situat la nord de oraşul Mitrovica din Kosovo.

Populaţia sârbă locală a ascultat apelul său de a demonta toate baricadele, în ciuda tensiunilor care atingeau cote alarmante.

„Regiunea trebuie să rămâna paşnică, orice alt scenariu ne poate duce pe toţi la dezastru”, spunea Vucic la Raska.