Inflaţia în creştere şi prăbuşirea monedei ruseşti au scos în evidenţă un dezacord puternic între Kremlin şi banca centrală a ţării, scrie CNBC.

Banca Centrală a Rusiei (CBR) a majorat marţi, în cadrul unei şedinţe de urgenţă, ratele dobânzii cu 350 de puncte de bază, până la 12%, în încercarea de a opri deprecierea rapidă a rublei, care a scăzut luni la un minim al ultimelor 17 luni, la aproape 102 pentru un dolar.

Mişcarea bruscă a avut loc după ce consilierul economic al preşedintelui Vladimir Putin, Maxim Oreshkin, a scris un articol de opinie în care susţinea că recenta accelerare a inflaţiei şi scufundarea monedei sunt rezultatul unei „politici monetare relaxate” şi că banca centrală „are toate instrumentele necesare pentru a normaliza situaţia”.

Banca a declarat că majorarea de urgenţă a ratei de marţi a avut ca scop „limitarea riscurilor pentru stabilitatea preţurilor”, deoarece „presiunea inflaţionistă se intensifică”, creşterea preţurilor curente din ultimele trei luni fiind în medie de 7,6% pe an, în termeni ajustaţi sezonier, iar inflaţia de bază din aceeaşi perioadă a crescut la 7,1%.

„Creşterea constantă a cererii interne care depăşeşte capacitatea de extindere a producţiei amplifică presiunea inflaţionistă subiacentă şi are impact asupra dinamicii cursului de schimb al rublei prin cererea ridicată de importuri”, a precizat consiliul băncii centrale.

Săptămâna trecută, banca centrală a oprit achiziţiile de valută pe piaţa internă până în 2024 pentru a reduce volatilitatea, dar acest lucru nu a reuşit să oprească declinul rublei. Rusia vinde deseori valută pentru a compensa scăderile veniturilor din exporturile de petrol şi gaze şi cumpără dacă înregistrează un excedent.

Înainte de intervenţia Kremlinului, Banca Rusiei a dat vina pe balanţa comercială în scădere a ţării pentru inflaţie şi fragilitatea monedei, în condiţiile în care excedentul de cont curent al Rusiei a scăzut cu peste 85% pe an din ianuarie până în iulie.

Anatoli Aksakov, preşedintele Comisiei pentru pieţe financiare din Duma, a declarat luni pe Telegram că „cursul de schimb al rublei se află sub controlul statului”, potrivit unei traduceri Google.

După ce au coordonat măsurile de reconfigurare a economiei ruseşti şi de minimizare a impactului izolării economice tot mai mari a Moscovei şi a sancţiunilor punitive din partea puterilor occidentale, Kremlinul şi Banca Rusiei par să se afle acum în dezacord cu privire la cauzele problemelor valutare.

Analiştii au sugerat că presiunea directă a guvernului asupra băncii centrale pentru a lua măsuri de politică monetară a fost un semn al problemelor cu care se confruntă economia ţării.

Agathe Demarais, director de previziuni globale la Economist Intelligence Unit, a declarat pentru CNBC că banca centrală a avut dreptate în evaluarea sa anterioară, potrivit căreia prăbuşirea excedentului de cont curent al Rusiei a fost factorul cheie care a determinat inflaţia ridicată.

„Acest lucru se datorează sancţiunilor occidentale, care reduc atât veniturile din exportul de hidrocarburi ale Rusiei, cât şi alimentează costurile de import”, a declarat ea.

„O rublă mai slabă va consolida această tendinţă prin umflarea în continuare a costurilor de import. Cu alte cuvinte, moneda rusă a intrat într-un cerc vicios din care se va lupta să iasă”.

Rubla s-a scufundat iniţial până la 130 pentru un dolar în februarie 2022, în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina şi a impunerii ulterioare a unor sancţiuni occidentale de amploare. Ca răspuns, banca centrală a pus în aplicare controale de capital pentru a stabiliza moneda, revenind în cele din urmă la un interval cuprins între 50 şi 60 pentru un dolar până în vara anului 2022.