Închisorile din România sunt suprapopulate, în timp ce în alte ţări se inchid din lipsa infractorilor
În timp ce în închisorile din România gradul de ocupare a ajuns la peste 150%, în alte ţări se pune lacăt pe puşcării din lipsă de deţinuţi. Campania DIZGRAŢIAŢII vă prezintă soluţiile găsite de Norvegia, Olanda sau Suedia pentru a transforma condamnaţii în oameni cinstiţi.
Închisoarea Bastøy, din Norvegia, este considerată una dintre cele mai bune din lume, oferind deţinuţilor confort, libertate şi sprijin social pentru a deprinde valorile morale necesare transformării în cetăţeni onorabili. Rezultatul: doar 16% dintre deţinuţi au recidivat.
În ultimele două decenii, ţările nordice au investit sute de milioane de euro în modernizarea vechilor penitenciare sau în construirea unor noi clădiri în care să îi încarcereze pe cei care au încălcat legea. În Norvegia, de exemplu, o insulă a fost transformată cu totul într-un centru de detenţie, dar nu are scopul de a-i încarcera pe infractori, ci de a-i reabilita şi a-i transforma în cetăţeni onorabili.
Închisoarea Bastøy se află pe o insulă de 2,6 kilometri pătraţi, la o distanţă de aproximativ 75 de kilometri de Oslo, capitala Norvegiei. Este cel mai mare centru de detenţie, din categoria celor de minimă securitate, din Norvegia. Iar principiul după care funcţionează nu este acela al ,,închiderii deţinuţilor", ci mizează pe încredere, sprijin uman şi liberate.
"Scopul nostru nu este sa umilim sau sa pedepsim crunt oamenii care au încălcat legea, ci să-i schimbăm. Care ar fi urmările pedepsei, în afara faptului că ne întoarcem la o latură primitivă a umanităţii?", spunea în 2012, în cadrul unui reportaj realizat de o televiziune din Germania, Arne Kvernvik Nilsen, fostul director al închisorii.
Deţinuţii de pe insula Bastoy pot pleca la muncă, folosind feribotul, în fiecare dimineaţă, condiţia fiind ca seara să se întoarcă înainte de ora 20:00. Iar cei care rămân pe insulă fie participă la activităţi educative, fie desfăşoară activităţi agricole sau tehnice. În timpul liber deţinuţii pot pescui, pot juca tenis sau practica echitaţie. Gardienii nu sunt înarmaţi şi participă cot-la-cot cu deţinuţii la activităţile desfăşurate de aceştia, chiar şi masa o iau împreună. Iar cei care nu sunt mulţumiţi de mâncarea primită îşi pot cumpăra de la supermarket-ul închisorii produsele dorite pentru a-şi prepara, la bucătărie, propria mâncare.
Acest centru de detenţie pune accentul pe însuşirea unor valori morale de către deţinuţi, menite să îi ajute să nu mai repete infracţiunea care i-a adus în închisoare. De asemenea, pot deprinde o meserie precum cea de mecanic, tâmplar, cofetar sau bucătar, care să îi ajute să îşi găsească uşor un loc de muncă după ce îşi vor ispăşi condamnarea. Iar cei care îi sprijină să deprindă aceste cunoştinţe sunt tocmai gardienii, care nu au neapărat rolul de a-i păzi pe deţinuţi, ci mai degrabă de a-i călăuzi să redevină cetăţeni onorabil. De aceea, numărul gardienilor este aproape egal cu cel al deţinuţilor, astfel încât fiecare persoană încarcerată să aibă propriul aşa-zis "coordonator".
"Cred că treaba mea ca guvernator al închisorii Bastoy, cel mai bun lucru pe care îl pot face este să pot reintroduce un om în societate după ce l-am pregătit cu adevărat pentru a fi un bun membru al societăţii. Ceea ce facem noi aici nu este magie. Facem lucruri normale, cu oameni normali. În Norvegia nu sunt dezbateri cu privire la a organiza Bastoy aşa cum o facem, sau să o facem mai strictă. Cred că toţi, de la stânga la dreapta, acceptă că aşa facem noi lucrurile. Şi funcţionează! Cred că dacă întrebăm un om obişnuit ce fel de vecin vrea, dacă va avea un fost puşcăriaş ca vecin, vrea un deţinut care a stat într-o închisoare de maximă siguranţă 10 ani fără a fi învăţat cum să fie un bun vecin, sau vrea un vecin care să fi stat câţiva ani într-o închisoare cum e Bastoy? Cred că toată lumea va dori un deţinut eliberat din Bastoy decât dintr-o închisoare obişnuită", spunea directorul închisorii Bastoy în cadrul unui documentar realizat în 2014 de Noemi Veronika Szakonyi şi Mate Artur Vincze.
Ca urmare a acestei politici de "umanizare" a deţinuţilor, rata de recidivă a celor încarceraţi la Bastoy a scăzut enorm, iar, în prezent doar 16% dintre cei care şi-au ispăşit pedeapsa aici au comis o nouă infracţiune după ce au fost puşi în libertate.
Iar Bastoy nu este singura închisoare "umană" a norvegienilor. Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR - CH) a realizat mai multe reportaje în centre de detenţie din Norvegia, arătând condiiţile oferite deţinuţilor.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro