♦ „Noi încercăm să nu ne uităm atât de mult la indicatorii financiari, care mai ales la companiile mici nu întotdeauna arată foarte apetisant. Punem foarte mult accent pe indicatorii nonfinanciari“ ♦ „Fără inovare, productivitate şi digitalizare nu vom putea avea creştere sustenabilă în următoarea perioadă“ ♦ „O să câştigăm când o să ne ajutăm unul pe altul, când o să vrem să ne sprijinim, când o să vrem să lucrăm local“.

Indicatorii nonfinanciari încep să aibă o importanţă din ce în ce mai mare în decizia de finanţare din mediul de business local, astfel că factori precum experienţa antrepre­norilor, relaţia cu partenerii, cu furnizorii sau cu statul pot aduce bani în companiile mici, a fost una dintre concluziile evenimentului „Secretele antreprenorului de succes“ - Timişoara.

Evenimentul a avut ca temă principală „Finanţarea afacerii nu este doar despre bani“ şi s-a desfăşurat cu sprijinul Raiffei­sen Bank, partener strategic. Partenerii me­dia au fost Ziarul Financiar şi Contzilla.ro, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost organizaţie suport.

Sponsorii evenimentului au fost Raiffeisen Bank, Omnicredit, TargetWeb, CMC Grup Risk Advisor, BRIDGE-to-INFORMATION, Benvenuti, Puratos, Biris Goran SPARL, avocat Claudiu Popovici, Fair Revive SPRL, Contzilla, Senneville.

În deschiderea evenimentului, Liviu Sav a prezentat o scurtă radiografie a regiunii de dezvoltare Vest plecând de la datele finan­ciare din 2023, iar Sorin Maxim, director general al ADR Vest, a subliniat necesitatea tranziţiei de la granturi la capital de risc.

„În zona de capital de risc poate fi o şansă pentru firmele care investesc în zona de capital de risc şi se vede că există o legătură clară între reţelele care au sofisticat tipologia de investiţii raportat la valoarea PIB-ului. (...) Este clar că fără inovare, productivitate şi digitalizare nu vom putea avea creştere sustenabilă în următoarea perioadă. Tocmai de aceea noi, ca regiune, ne propunem să investim în două fonduri de capital de risc“, a spus Sorin Maxim în cadrul evenimentului.

În plus, el a spus că există două abordări în România: una este cea în care vine Banca Europeană de Investiţii şi gestionează fondurile, plasează banii în numele guver­nului sau cazul unei regiuni cum este cea pe care o administrează el, care încearcă să creeze, să lege acest ecosistem de cunoaş­terea dezvoltării companiei.

„Mai ales în zona de tehnologie este nevoie de a avea acces în piaţa pe care doreşti să o ataci“, a adăugat directorul general al ADR Vest.

Invitaţii din panel, Adrian Minea, Bianca Munteanu, Adrian Panaitescu, Elisa Rusu şi Gabriel Biriş, au discutat despre ce factori influenţează modul în care sunt finanţate afacerile, cum ar trebui să îşi pregătească antreprenorii afacerile pentru a obţine finanţare.

„Eu aş putea vorbi din ambele per­spec­tive, din perspectiva finanţatorului, cât şi din perspectiva companiei. Chiar dacă noi vin­dem bani, avem nevoie de ei să-i atragem ca să-i vindem mai departe. Nu ne-a fost deloc uşor nici nouă, ca firmă privată, să fa­cem acest lucru, să atragem bani. Şi la noi a contat foarte mult experienţa echipei acţionaru­lui CEO-ului, mai ales în pri­mul an de activitate. Faptul că făcusem timp de 20 şi ceva de ani acest lucru înainte a convins anumiţi investitori şi finanţatori ai noştri să investească sau să ne finanţeze pe noi, să dăm mai departe către micii întreprinzători“, a spus Elisa Rusu, CEO al Omnicredit.

Indicatorii nonfinanciari capătă o greutate din ce în ce mai mare în decizia de finanţare în prezent, susţine ea. „Noi, mai departe, încercăm să preluăm acest model şi să nu ne uităm atât de mult la indicatorii financiari, care mai ales la companiile mici, nu întotdeauna arată foarte apetisant, ci să punem accent pe experienţa acţio­narului, nu numai pe com­portamentul de plată, cât şi pe cel în relaţiile cu statul, cu alţi furnizori, cu băncile, cât şi pe comportamentul lui anterior, dacă au existat alte firme ale lui în care au fost acţionari şi sunt cu probleme în mo­mentul de faţă. Deci punem foarte mult accent pe indicatorii nonfinanciari“, a detaliat CEO-ul Omnicredit.

Prezentările susţinute de Alina Marchiş, Delia Mircea, Marius Maier, Cristina Ienciu, Andrei Munteanu, Claudiu Popovici, Andreea Ciocănescu, Iulian Ghişoiu, Melinda Morariu, Gabriel Biriş, Elisa Rusu şi Laura Semenescu s-au concentrat pe diverse teme de interes pentru IMM-uri. Evenimentul s-a încheiat cu povestea unui antreprenor de succes, Adina Bugescu, pre-sales manager în cadrul companiei de panificaţie Prospero.

„Problema cu antreprenoriatul româ­nesc pe care o văd eu cel mai mult în momentul de faţă este că antreprenorii mici nu se deranjează şi nu vor să facă eforturi. Noi vrem să avem câştigul mare sau să fim siguri că o să câştigăm şi că n-o să câştigăm puţin, ci o să câştigăm din start mult. O să câştigăm când o să ne ajutăm unul pe altul, când o să vrem să ne sprijinim, când o să vrem să lucrăm local şi când o să avem o atitudine de «hai să fie bine şi să ne ajutăm», nu să ne găsim portiţa de cum să intru eu în locul ăla“, a subliniat ea.

Sorin Maxim, director general, ADR Vest

► Pe primul program de finanţare am avut 25 de milioane de euro strict granturi pentru IMM-uri şi microîntreprinderi, am crescut mai apoi la 55 de milioane şi acum aproape 175 de milioane de euro.

► În zona de capital de risc poate fi o şansă pentru firmele care investesc în zona de capital de risc şi se vede că există o legătură clară între reţelele care au sofisticat tipologia de investiţii raportat la valoarea PIB-ului.

► Aş vrea să marchez încă o dată câteva lucruri care cred eu că contează în zona aceasta de finanţare. În primul rând, digitalizarea ajută la creştere şi dezvoltare. Evident, inovarea produce valoare adăugată. România stă foarte rău la inovare.

Adrian Minea, managing director, Bipmobile Group

► În sfârşit, bancherii cu care noi lucrăm ne tratează ca pe nişte parteneri şi cred că am ajuns la momentul în care putem spune că facem business inclusiv cu banca.

► Noi am investit peste 1 mil. euro din bani proprii într-o companie care digitalizează procese, care inovează. Din păcate, noi nu am reuşit să găsim deloc în România fonduri nerambursabile pentru digitalizare şi improvement pe procese. Încă căutăm, dar se pare că viitorul este în altă ţară şi se pare că de acolo vom reuşi să luăm banii.

► De aceea stăm foarte rău la nivelul inovaţiei în România şi suntem pe ultimul loc şi în statistici. Eu cred că românii sunt oameni deştepţi.

Bianca Munteanu, manager, climate change & sustainability services, EY

► Între­prin­de­rile mai mari sunt cele care au acces la informaţii despre finanţarea sustenabilă sau cum poate fi influenţată finanţarea de domeniul de activitate. În cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, lucrăm foarte mult cu băncile în a crea un sistem de management ce integrează un sistem de due diligence aplicat entităţilor ce vor să acceseze un credit.

► Dacă sectorul de activitate se încadrează la un risc ridicat, se cer raportări de mediu.

► Când vorbim de finanţare sustenabilă, vorbim atât de o componentă de mediu, cât şi de cea socială. Cam în direcţia aceasta ar putea influenţa domeniul de activitate accesul la finanţare.

Elisa Rusu, CEO, Omnicredit

► Chiar dacă noi vindem bani, avem nevoie de ei să-i atragem ca să-i vindem mai departe. Nu ne-a fost deloc uşor nici nouă, ca firmă privată, să facem acest lucru, să atragem bani.

► Noi încercăm să nu ne uităm atât de mult la indicatorii financiari, care, mai ales la companiile mici, nu întotdeauna arată foarte apetisant, ci să punem accent pe experienţa acţionarului, nu numai pe comportamentul de plată, cât şi pe cel în relaţiile cu statul, cu alţi furnizori, cu băncile, cât şi pe comportamentul lui anterior, dacă au existat alte firme ale lui în care au fost acţionari şi sunt cu probleme în momentul de faţă.

► Punem foarte mult accent pe indicatori nonfinanciari.

Gabriel Biriş, antreprenor şi avocat specializat în taxe

► Ce vedem este foarte mult accent pe partea formalistă, pe cifre, care să se încadreze în anumiţi indicatori, ceea ce este perfect de înţeles din punctul de vedere al finanţatorului.

► Finanţatorul trebuie să se asigure că cash flow-ul permite plata ratelor şi că, în cazul în care nu se plătesc ratele, sunt suficiente garanţii, este atât de simplu.

► În zona de agricultură şi tot ce înseamnă lanţul de producţie, cel alimentar, este un interes consistent din partea băncilor să finanţeze.

► Pe partea de legislaţie fiscală, principala mea preocupare este ATAD - anti-tax avoidance directive, care limitează deductibilitatea dobânzilor la o anumită sumă.

Adrian Panaitescu, antreprenor în leasing de personal şi expert contabil

► Cererile din partea clienţilor noştri merg în două mari direcţii: partea de capital de lucru, pentru că multe firme au nevoie de capital de lucru, precum şi partea de credit de investiţii, eu aş spune undeva la 70% este capital de lucru, iar 30% credit de investiţii.

► Mă bucur să aud că începe să conteze partea de notorietate, partea de experienţă, partea de know-how a celor care conduc firma.

► Încă se pune prea mult accent pe indicatori clari, cifră de afaceri, capitalizare, lichidităţi ş.a.m.d. Din ce am văzut eu, mai ales la băncile mari, rigiditatea este încă destul de mare.

Alina Marchiş, asociat finanţare şi dezvoltare IMM, BERD

► Impor­tant pentru noi este ca antrepre­norii români să ajungă la experţii de care au nevoie pentru ca afacerile lor să crească.

► Suntem cunoscuţi în România pentru proiectele mari pe care le finanţăm în sectorul public şi cel privat, vorbim despre împrumuturi mari, de zeci de milioane de euro câteodată.

► Sunt atâtea IMM-uri în România care nu au nevoie de o astfel de investiţie sau nu o pot duce, iar noi nu putem să ignorăm 99% din economia României, motiv pentru care preferăm să dăm un sprijin nerambursabil în sume mai mici, vorbim despre 15.000 - 20.000 de euro, partea noastră, prin care să producem acest impact de la companie la companie.

Laura Semenescu, senior relationship manager IMM, Raiffeisen Bank România

► Dacă o companie are un istoric, ne uităm la dinamica cifrei de afaceri, ce servicii sau produse vinde într-o anumită perioadă. Pe lângă partea asta de venituri, ne mai uităm şi la partea de profitabilitate.

► Ne uităm să vedem dacă omul face profit din activitatea lui curentă, dacă a reuşit să ajungă acolo unde vrea să fie.

► Gradul de îndatorare îmi arată mie cât este de îndatorat clientul şi îmi poate arăta dacă poate plăti sau nu partea de finanţare, dacă poate să-şi plătească ratele, chestiunea asta este într-adevăr importantă.

Marius Maier, managing partner, CMC Grup Risk Advisor

► Riscurile finanţării afacerilor sunt elemente care pot să ne complice existenţa. Unul dintre aspecte este dat de faptul că aproape nicio finanţare semnifica­tivă nu se face fără garantarea activelor luate în garanţie.

► Cel mai mare risc în zona asta este dat de faptul că aproape nimeni nu verifică şi nu se asigură că pe perioada asigurată acoperirea poliţei rămâne funcţională. Este extrem de important ca acoperire să rămână funcţională pe perioada poliţei de asigurare.

► Este extrem de important să privim la viitor, dar este mult mai important să învăţăm din greşeli.

► Anul 2024 este un an în care insolvenţele bat la uşa clienţilor noştri.

Cristina Ienciu, Romania country coordinator, Insol Europe

► La nivelul UE a fost o directivă care a fost implementată şi de România acum un an jumate, prin care UE impus ca statele membre să aibă proceduri de restruc­tu­rare pentru companii.

► Compa­niile care ajung în insolvenţă la nivel de UE sunt un impact foarte mare, un efect de domino şi atunci Comisia Europeană a considerat necesar să se intervină într-un stadiu incipient al dificultăţii, adică când compania începe să aibă probleme, astfel încât să se evite ajungerea în insolvenţă şi pierderea de locuri de muncă, pierderea clienţilor.

► Avantajele sunt mult mai mari dacă se ia decizia. Companiile sunt încurajate să-şi ia decizia de restructurare într-o etapă premergătoare insolvenţei.

Melinda Morariu, director general, IMM Club, cofondator şi CEO, Bridge-to-Information

► Am văzut cât de importantă este luarea deciziilor informate, dar ca să putem să ne luăm nişte decizii informate este şi mai important să urmărim tendinţele şi, înainte să ajungem la nişte situaţii extrem de neplăcute, să putem să ne luăm măsurile foarte din timp.

► Noi ajutăm antreprenorii să-şi ia deciziile informate pe bază de date şi să-şi urmărească tendinţele pentru a evita situaţiile neplăcute, dar şi pentru a putea să profite de oportunităţile care se ivesc de foarte multe ori în activitatea noastră.

► Antreprenorii doresc soluţii care sunt rapide, sunt simple, clare, nu necesită schimbarea proceselor lor de business şi oferă diverse grade de detaliere.

Andrei Munteanu, cofondator şi CEO, Cowork Timişoara

► Ar trebui să plecăm de la faptul că ar trebui să rezolvăm o problemă şi atunci ar trebui să ajungem să ne ştim clienţii cât mai bine, să ajungem să înţelegem problema pe care ar trebui să o rezolvăm, cum vorbesc ei despre problema asta, cum se resimte în viaţa lor, ce soluţii folosesc, cât sunt dispuşi să plătească pentru asta şi toată componenta este o metodologie în lumea de start-up de tech.

► Important este să vedem ce funcţionează pentru businessurile noastre şi să nu ne limităm cumva la ce e în mod normal în jurul nostru şi poate ne uităm şi în afara bulei, s-ar putea să luăm de la businessurile tech ceva bun care să ne ajute şi pe noi.

Claudiu Popovici, avocat

► Trăim într-o eră digitală până la urmă, dar trebuie să avem în vedere că riscul poate să apară inclusiv în ceea ce priveşte funcţionarea şi existenţa acestor website-uri. Este foarte importantă această rubrică de termeni şi condiţii. Practic este contractul încheiat cu clientul.

► Un aspect foarte important la termeni şi condiţii este acela că ar trebui să fie adaptat activităţii pe care o face clientul. Răspunderea contractuală este un subiect care nu poate să fie ocolit în nicio situaţie, nici dacă vorbim despre site-uri, nici dacă vorbim despre contracte încheiate fizic. Drepturile şi obligaţiile părţilor sunt practic prevederile acestui contract încheiat cu clientul care accesează website-ul.

Iulian Ghişoiu, antreprenor şi expert în SEO

► Când vorbim de social, avem câteva platforme sau site-uri pe care fiecare dintre noi le folosim.

► Analizele ne arată foarte clar că suntem din ce în ce mai prezenţi în online, din ce în ce mai prezenţi în social media şi petrecem peste două ore în medie pe reţelele sociale, aşa că există această tendinţă de petrecere a timpului în reţelele sociale.

► În trecut era suficient să apărem în Pagini Aurii şi oamenii să caute acolo un număr de telefon şi să ne sune. Ei bine, lucrurile s-au schimbat, iar acum avem nevoie de o prezenţă în cât mai multe locuri, nu doar în offline, ci şi în online.

Andreea Ciocănescu, coordonator, Bakery School

► Sunt coordonator de şcoală de meserii, ceva ce în ziua de astăzi pare o luptă pierdută, însă facem treaba asta deja de patru ani şi credem că o facem bine, căci am început cu o cauză socială, respectiv să oferim o şansă la o carieră în industria asta de brutărie, patiserie-cofetărie pentru copiii din medii defavorizate, însă anul acesta am reuşit performanţa să câştigăm locul întâi la o olimpiadă naţională şi să formăm lotul naţional de juniori.

► Principalul nostru obiectiv este să creştem vizibilitatea şi să avem mai mult impact în căutarea de parteneri şi de susţinători ai programului nostru. Avem multe bariere în a ne atinge acest obiectiv.

Adina Bugescu, pre-sales manager, Prospero

► Problema cu antreprenoriatul românesc este că antreprenorii mici nu se deranjează şi nu vor să facă eforturi. Noi vrem să avem câştigul mare sau să fim siguri că o să câştigăm şi că n-o să câştigăm puţin, ci o să câştigăm din start mult.

► Noi am făcut multe produse şi teste şi nu s-a concretizat neapărat cu un produs, dar printr-o vânzare la clientul care a vrut produsul respectiv. Poate le-am reconvertit, dar dacă nu încerci şi nu faci, aştepţi doar să-ţi vină comanda mare sau clientul mare sau o siguranţă este foarte greu de lucrat.

► O să câştigăm când o să ne ajutăm unul pe altul, când o să vrem să ne sprijinim, când o să vrem să lucrăm local.