Berea la PET reprezinta, in prezent, cam o cincime din totalul pietei de bere, dupa ce "plasticul" a redefinit, in ultimii doi ani, strategiile producatorilor de pe aceasta piata. Daca in 2002, PET-ul ocupa doar 6% din piata berii, procentul s-a dublat in 2003, trend care s-a pastrat si in 2004, cand berea "in plastic" a ajuns la aproape 20% din totalul pietei, evaluata la 600 de milioane de euro.

Mai mult, tendinta de crestere se va pastra si in 2005, dupa cum estimeaza producatorii. "Dinamica pietei la PET va fi, in 2005, de peste 10%", estimeaza Mihai Albu, director general la Interbrew Romania - al treilea jucator de pe piata berii. Tot el a mai spus ca PET-ul va continua sa creasca si, in cativa ani, ar putea insemna jumatate din afacerea cu bere din Romania.

Totusi, rata de crestere nu va fi la fel de rapida ca si in ultimii ani, considera Octavian Buzoianu, Corporate Affairs Director la Compania de Bere Romania (CBR), membra a SABMiller plc. CBR este singura companie din esalonul celor patru "internationali" care nu a intrat pe piata de PET.

Piata de bere la "plastic" este insa suficient de atractiva si pentru CBR care va lansa, la nivel national, berea Ciucas, disponibila in doua variante de ambalaj: sticla returnabila si ambalaj PET de 2 litri. Marca Ciucas a intrat in portofoliul CBR o data cu achizitia fabricii de bere Aurora Brasov, in luna iunie 2004. In urma acestei achizitii, CBR a "urcat" o pozitie in clasamentul producatorilor de bere din Romania, ocupand, in acest moment al doilea loc, dupa Brau Union.

Specialistii explica fenomenul "bere la PET" trimitand la similitudinea de pe piata sucurilor, unde mai toti producatorii au lansat variante de ambalaje la PET. Cum altfel se poate cumpara un Pepsi sau o Coca-Cola la 2 litri, decat la PET?

Caci avantajele berii "in plastic" sunt, pana la urma, aceleasi ca si in cazul sucurilor. George Perniu, un instalator de 29 de ani, motiveaza fara echivoc preferinta pentru PET: "e mai usoara, nu se sparge si e mai simplu de transportat. In plus, nu trebuie returnat ambalajul si nu e nici o diferenta de gust fata de berea la sticla".

Totul se rezuma, practic, la utilitate. Nu tine de moda sa bei bere in plastic, consumatorul nu se lauda cu acest lucru. "Il foloseste pentru ca este foarte convenabil", explica Albu. Iar producatorii n-au ignorat aceasta oportunitate. Iar cei care au profitat de ea mai devreme au avut de castigat. Bere Mures, care a avut inspiratia de a pune pe piata "Newmarkt" la PET, s-a apropiat acum de esalonul celor patru mari jucatori internationali (Brau Union, CBR - SABMiller, Interbrew si United Romanian Breweries BereProd), care detineau pana de curand peste trei sferturi din piata. 

Poate de aceea, si cei patru "mari" au inceput sa fie preocupati de fenomen. "In 2004, volumele PET inregistrate de Interbrew au crescut cu peste 180% fata de anul precedent", spune Mihai Albu. Interbrew are pe piata de bere la PET marcile Bergenbier si Noroc. Nici Brau n-a ratat oportunitatea: si-a completat portofoliul cu Bucegi si Gambrinus la PET. European Food ramane deocamdata compania care jucat cel mai bine pe cartea berii la PET. La numai patru luni de la deschiderea fabricii de bere, European Food, parte a Grupului European Drinks, a ajuns pe locul patru in topul producatorilor de bere din Romania, cu o cota de piata, in volum, de 10,6% in decembrie 2003 - ianuarie 2004, conform ACNielsen-Retail Audit Data, informatii care se refera doar la retail. 

Totusi, cum a fost posibil un salt urias - de la 0 la o cota de 10,6% in doar patru luni? Grupul fratilor Micula are in portofoliu doar doua marci de bere, Burger si Mester. A preferat sa se concentreze doar pe acestea si sa le sustina masiv prin publicitate. In 2004, de exemplu, Burger era plasata pe locul doi in topul marcilor cu cele mai mari investitii in publicitate: 13,3 milioane de euro, la rate-card, conform Alfacont Mediatrack.

De fapt, berea este cea mai promovata categorie de produse (ca investitii la ratecard): in 2004, banii platiti pe publicitatea la bere au atins 130 de milioane de euro, reprezentand 6,3% din totalul investitiilor in publicitate (la ratecard); pe locul doi s-au situat telecomunicatiile mobile (4,8%). Comparativ, pe piata tigaretelor, evaluata la peste un miliard de euro, reclamele nu depasesc 4,5 milioane de euro. Dar competitia la bere nu se da numai intre producatori si marci. La bere, concurenta intra si in sfera locurilor de vanzare. 

Daca tigarile au acelasi pret in baruri, la supermarket sau la colt de bloc, la bere situatia este complet diferita. Pretul berii poate ajunge in baruri sau restaurante de lux pana la de cateva ori mai mare decat la supermarket.

Cu toate acestea, in batalia barului cu magazinul alimentar, castiga primul. O spun cifrele: cele mai mari vanzari de bere - aproape jumatate din valoarea pietei (45%) si peste o treime din volum (35,5%) - se fac in restaurante, baruri si la terase, supranumite canalul HORECA, conform informatiilor MEMRB. Peste un sfert din valoare si o treime din volumul vanzarilor de bere se realizeaza insa in magazinele alimentare mici. In sfarsit, chioscurile de la colt de bloc detin 11% din volumul pietei. Sunt cele 11 procente pentru care se duce, deocamdata, batalia berii la PET. Caci PET-urile cu bere nu se vand in baruri sau restaurante, ci tocmai la chioscul de la coltul blocului sau in magazinul alimentar. 

Pe fondul cresterii segmentului PET, berea la sticla va pierde teren, sticla returnabila fiind ambalajul cel mai vulnerabil in acest moment, cu precadere din cauza "incomoditatii de manevrare", dupa cum explica George Perniu.

De fapt, segmentul de mijloc al pietei berii e in declin. Pe "val" sunt, acum, extremele: berile premium (ca Stella Artois sau Carlsberg) si cele din segmentul economic (ca Timisoreana, Newmarkt sau Burger). Pentru ca, dintre toate avantajele pe care le prezinta un PET, cel mai mare, decisiv, este pretul. Consumatorii cumpara berea "la plastic" pentru ca ii costa mai putin. Si ii intereseaza mai putin daca in interiorul PET-ului e bere premium sau bere economy. De aceea, o Stella Artois sau un Carlsberg in PET ar fi cam tot una cu Chanel No. 5 in butelcute de plastic.