Românii, cei mai mari consumatori de pâine din UE, se întreabă de ce nu scade preţul franzelei pe care o cumpără zilnic, cu toate că grâul s-a ieftinit în ultimul timp. La rândul lor, producătorii spun că au ţinut preţul pâinii jos cât au putut, când grâul era scump, iar ce se întâmplă acum e o gură de oxigen pentru businessul lor. În schimb, comercianţii susţin că „nu se ieftineşte pâinea pentru că merge şi aşa“.

„Deşi a scăzut preţul cerealelor, preţul produselor care au la bază cereale se menţine totuşi ridicat. Nu putem să nu ne gândim la preţul pâinii. Cumpărăm pâinea în fiecare zi şi vedem fiecare cât costă. O pâine de 800 de grame costă 6 lei. Câtă făină se foloseşte la pâinea aceea? Vă spun eu: 400 de grame de făină, adică 1 kg de grâu (care costă 1,1-1,3 lei – n. red.). Cum ajunge până la 6 lei o pâine? Mi se pare că lucrurile o iau razna“, a spus Ioan Bălan, proprietarul companiei Nalba, ce cultivă cereale în judeţul Tulcea.

O tonă de grâu era vineri 237 euro (1.185 lei) pe bursa paneuropeană Euronext de la Paris, iar preţul este corelat cu cel din portul Constanţa. Practic, un kilogram de grâu este 1,18 lei, mai mic cu 36% faţă de acum un an, indică datele Euronext. În schimb, pâinea este cu 23% mai mică decât acum un an, conform datelor INS. „La un kilogram de pâine, în tot procesul tehnologic făina reprezintă 80%. Toată lumea zice: câtă făină intră la un kilogram de pâine? E vorba de un întreg proces în care folosim făină. Dacă în momentul de faţă un kilogram de făină e 2 lei, costul cu făina pentru o pâine e 1,6 lei. Pe lângă acesta este costul cu salariile, pe care le creştem în continuare, pentru că nu găsim oameni“, explică Alexandru Toth Ardelean, proprietarul firmei Sandy Impex, care are o fabrică de pâine în Oradea.

Antreprenorul a adăugat că producătorii au ţinut preţul pâinii jos cât au putut, când grâul era scump, iar ce se întâmplă acum e o reglare a pieţei. „Toate preţurile alimentelor erau sus şi la un moment dat piaţa nu a mai suportat acest lucru, astfel că n-am putut mări atunci preţul pâinii, ca să fie real. Trebuia să creştem cu 0,5 lei kilogramul de pâine, dar consumatorul nu putea să plătească mai mult şi am suportat noi această pierdere. Apoi am mărit preţul pâinii şi s-a ieftinit grâul, dar depinde ce stocuri şi-au făcut procesatorii. Noi am cumpărat grâu până la secerişul următor, în medie, cu 1,6 lei/kg“, a menţionat el.

Mai mult, în cazul său, cât şi al altor companii din panificaţie, cererea de pâine şi produse de patiserie ori cofetărie pe care le fac a scăzut. Astfel, dacă înainte producea 10 tone de pâine cu 54 de angajaţi la costuri mai mici, acum produce 8 tone de pâine cu aceiaşi angajaţi, dar cu costuri mai mari şi rentabilitatea mai mică. În situaţia aceasta, pentru a menţine rentabilitatea businessului, Toth susţine că fie creşti preţul pâinii, fie reduci din cantitatea de ingrediente, fie foloseşti ingrediente de o calitate mai slabă decât cea din prezent.

„Părerea mea e că pâinea se poate ieftini cu 0,5 lei/kg, pentru că firmele din panificaţie o duc din ce în ce mai greu, căci cererea a scăzut. După seceriş ar putea să scadă preţul, dacă producătorii de pâine sau de făină cumpără grâu la preţ mai mic. Întrebarea mea e: dacă noi producătorii scădem preţul cu 0,5 lei/kg, câţi dintre retaileri vor scădea la fel?“, a menţionat Alexandru Toth Ardelean.

Românii consumă anual de 83,7 kg de pâine, iar vânzările în retail au ajuns la 10 mld. lei în 2022, conform datelor Euromonitor. În contextul acesta infla­ţionist, Aurel Popescu, preşedintele ROMPAN, spune că majoritatea populaţiei, mai ales din mediul rural, alege pâinea în funcţie de preţ. Totuşi, comercianţii nu văd o reducere în viitorul apropiat.

„Nu se ieftineşte pâinea pentru că merge şi aşa. Uleiul se ieftineşte pentru că în piaţă concurenţa este foarte puternică. În cazul pâinii sunt multe brutării, fiecare brutărie şi-a făcut o zonă a ei, şi-a făcut nişte clienţi ai ei, nişte magazine unde trimite în fiecare zi şi are contracte. Nu e concurenţă mare, dacă nu ieftineşti pâinea nu iau de la tine. Nu e ca la ulei, dacă ieftineşte Bunge sau Expur (cei mai mari producători – n. red.), ieftinesc şi eu“, a afirmat Feliciu Paraschiv, proprietar al lanţului de magazine Paco Supermarkets şi vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România.

Ioan Bălan a mai spus că din cunoştinţele sale, în Germania, Consiliul Concurenţei a început să verifice producătorii pentru a vedea dacă preţurile sunt corelate cu realitatea inflaţionistă. „Şi la noi ar trebui să întrebe lumea: unde duceţi preţurile? La urma urmei, nu ar trebui să-i fie indiferent cuiva că sunt oameni care se gândesc dacă au bani pentru pâinea de mâine“, a subliniat el.