Investitorii germani, aşteptaţi nu doar pentru piaţa de desfacere şi forţa de muncă din România, ci şi ca parteneri de afaceri pentru antreprenorii români
Companiile germane aflate în ultimii doi ani în căutarea unui nou model economic în condiţiile dislocării surselor ieftine de energie din Rusia ar trebui să vadă în România nu doar o piaţă de desfacere şi o sursă de forţă de muncă, ci să facă parteneriate cu firmele româneşti pentru a înainta în noile condiţii geostrategice regionale şi globale, a transmis ieri Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, la dezbaterea „Schimbări geopolitice în Europa de Sud- Est”, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană.
Companiile germane aflate în ultimii doi ani în căutarea unui nou model economic în condiţiile dislocării surselor ieftine de energie din Rusia ar trebui să vadă în România nu doar o piaţă de desfacere şi o sursă de forţă de muncă, ci să facă parteneriate cu firmele româneşti pentru a înainta în noile condiţii geostrategice regionale şi globale, a transmis ieri Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, la dezbaterea „Schimbări geopolitice în Europa de Sud- Est”, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană.
„Avem nevoie de investiţii străine, de capital, de transfer de know-how, de transferuri de competenţă într-un model în care să coexiste într-un mod armonios atât multinaţionalele, cât şi antreprenorii locali, să creştem de acum înainte şi ca parteneri”, a propus optimist Mircea Geoană, care este implicat începând de anul trecut în construcţia unui model nou de dezvoltare pentru economia României prin platforma România 2030.
El susţine că Germania trece printr-un „shift” (transformare) istorică: în primul rând o schimbare totală a culturii strategice de securitate pentru că trebuie să ia serios în considerare reînarmarea, după o dominanţă a culturii pacifiste timp de 50 de ani, şi în al doilea rând o schimbare a modelului industrial care se confruntă cu oprirea surselor de energie din Rusia.
Geoană a dat exemplul Spaniei ca model de integrare în lanţurile de valoare industrială din Europa. „Spania la început producea pielea pentru scaunele din avioanele Airbus, iar astăzi 30% din componentele Airbus de înaltă tehnologie se produc în Spania.“
Christian Plate, însărcinat cu afaceri al Ambasadei Germaniei la Bucureşti, a spus că focusul Germaniei este şi mai mare pe această regiune de sud-est în noile condiţii geopolitice. „Ne bucurăm de sprijinul României pentru politica noastră. România poate fi un hub de energie pentru toată regiunea, iar acum poate fi un partener pentru producţia de armament. Avem în vedere şi proiecte comune în cercetare-dezvoltare în producţia auto. Mesajul industriei este însă că avem nevoie nu numai de un green deal, ci şi de un industry-deal”, a spus Plate.
Andreas Lier, managing director la BASF România, sucursala locală a celui mai mare grup german din industria chimică şi de îngrăşăminte, a subliniat că poate avea loc în perioada următoare un shift, o mutare a companiilor germane spre România în căutare de energie ieftină. „Se preconizează creşterea producţiei de energie eoliană, solară şi nucleară pe piaţa locală. Tot mai multe companii vor veni spre Est. Dar este nevoie şi de o integrare a reţelelor cu Vestul, cu Ungaria şi mai departe cu centrul şi vestul Europei”, a spus Lier.
El susţine că de acum înainte pentru întreprinderile industriale va conta într-o mult mai mare măsură securitatea lanţurilor de aprovizionare. „Europa trebuie să se uite la ce fac americanii, cu Inflation Reduction Act (legea de impulsionare a investiţiilor pentru reducerea inflaţiei - n.red.). Trebuie să fim flexibili, agili, să impulsionăm investiţiile. România are o voce prea slabă în Europa, deşi este a şasea ţară ca mărime”, a spus Lier.
Germania este primul partener comercial al României şi cel mai mare investitor străin, dar corelaţia strânsă de parcursul economiei germane a industriei româneşti este în această perioadă un dezavantaj, în condiţiile în care economia germană se confruntă cu trecerea la un nou model economic şi creşterea este aproape de zero atât în 2023, cât şi prognoza pentru 2024.
În condiţiile debranşării economiei germane de la gazul ieftin rusesc şi unei evoluţii mondiale spre blocuri geopolitice – China, Rusia, spaţiul – anglo-saxon -, Germania caută soluţii pentru a păstra nivelul prosperităţii cu care s-a obişnuit şi este în ofensivă diplomatică şi economică spre spaţiul estic.
În România însă deocamdată germanii au venit pentru piaţa de consum – marile reţele de magazine Kaufland şi Lidl fac afaceri de miliarde de euro - şi pentru forţa de muncă - cu investiţii în companii producătoare de componente auto.
La sfârşitul săptămânii trecute a fost prezent la Bucureşti şi cancelarul Olaf Scholz, pentru a participa la reuniunea Partidului Socialiştilor Europeni. Sholz s-a întâlnit sâmbătă în cadrul unei reuniuni cu uşile închise şi cu liderii germani de business din România.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro