În calitate de for decizional, Camera Deputaţilor a adoptat, pe 20 mai, în unanimitate, proiectul Legii insolvenţei persoanelor fizice, care prevede ca orice cetăţean aflat în incapacitate de plată a datoriilor, nu din vina sa, să îşi poată reeşalona datoriile pe baza unui plan de redresare financiară pe o perioadă de cinci ani.

Toate grupurile parlamentare au susţinut acest proiect iniţiat de deputatul PSD Ana Birchall şi de alţi 153 de parlamentari.

Deputatul PSD Ana Birchal a spus atunci că este o "istorie legislativă", fiind prima dată când cetăţenii vor avea o lege a insolvenţei persoanei fizice.

"Proiectul are la bază studii din 12 state şi este rezultatul dezbaterilor purtate încă din martie 2014 cu toate instituţiile implicate. Legea va fi un ajutor real pentru românii de bună-credinţă sufocaţi de datorii", a mai spus Birchall.

Deputatul PSD Ciprian Nica a apreciat că este o iniţiativă "sută la sută a PSD", cu sprijinul Guvernului şi al instituţiilor.

Deputatul PNL Ioan Cupşa a spus, însă, că PNL votează acest proiect de lege pentrui că este "o iniţiativă eminamente liberală", care este pe rolul Parlamentului încă din 2010.

La rândul său, deputatul PNL Andreea Paul a arătat că tema insolvenţei persoanelor fizice a apărut pe fondul crizei francului elveţian şi la presiunile PNL.

"Tema a apărut pe fondul crizei fancului elveţian şi la presiunile Partidului Naţional Liberal. PNL va vota pentru această lege, dar să nu luăm din efortul Ministerului de Justiţie pentru a face practicabil acest proiect de lege. Presiunea pusă în dezbaterea parlamentară de PNL a contat mult şi a condus la adoptarea acestui proiect", a susţinut Andreea Paul.

Deputatul UDMR Mate Andras a spus că şi UDMR susţine această lege, pentru că este "utilă".

Potrivit prevederilor adoptate, de această lege va beneficia orice debitor de bună-credinţă care are "un necaz financiar", nu din vina sa, acesta putând să îşi reeşaloneze datoriile, pe baza unui plan de redresare, pe o perioadă de cinci ani. În momentul în care îşi deschide procedura de insolvenţă, debitorul nu mai poate fi executat silit şi este stopată orice penalitate sau majorare de întârziere.

"Orice debitor de bună-credinţă care are un necaz financiar independent de voinţa sa, din momentul în care îşi deschide procedura insolvenţei persoanei fizice nu mai stă cu grija că va fi executat silit sau că rămâne pe drumuri, deci executarea silită este reglementată ca o excepţie, nu ca o regulă. Un debitor de bună-credinţă, dacă are anumite datorii şi consideră că se poate redresa financiar şi este în necaz financiar fără vina sa, poate, în baza unui plan de rambusare care se poate întinde pe cinci ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă un an, să îşi reeşaloneze aceste datorii astfel încât să nu fie executat silit. În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă nu mai sunt acumulate datorii la datorii, penalităţi la penalităţi la o rată bancară. Orice penalitate, majorarea de întârziere se stopează automat", a explicat Ana Birchall prevederile legii.

Proiectul mai prevede că orice debitor care după 90 de zile de la data scadentă a unei datorii ştie că nu mai poate să îşi achite aceste datorii poate să ceară intrarea în insolvenţă şi, în felul acesta, să se poată redresa financiar în baza acestui plan de rambursare, a mai spus ea.

"Avem două proceduri: atunci când debitorul nu are nicio şansă să se redreseze poate solicita lichidarea sau îşi poate reeşalona datoriile, pe baza planului de rambursare pe care îl propune, sub supravegherea şi consultanţa unui administrator al procedurii desemnat de o comisie de insolvenţă. Acest admnistrator poate fi dintre practicienii în insolvenţă, avocaţi, notari sau executori judecătoreşti. Cheltuielile în procedura de rambursare sunt prevăzute în planul de rambursare, iar cheltuielile de demarare a acestei proceduri sunt suportate de la bugetul de stat", a mai arătat Birchall.