Numarul mare de jucatori pe piata leasingului forteaza coborarea dobanzilor la limita.

In afaceri, cele mai tari lupte se dau atunci cand o piata se apropie de maturitate. Iar piata romaneasca de leasing este un bun exemplu de astfel de lupte, care vor elimina treptat din joc, prin scaderea dobanzilor, multe companii independente. 

Castigatorii: societatile afiliate bancilor si importatorilor auto, dar si beneficiarii leasingului.

Teoriile economice spun ca dupa ce o piata a trecut de faza initiala de dezvoltare, prioritara devine atingerea unei cote de piata cat mai mari. Motivul nu este greu de ghicit: este bine sa fii cat mai in fata atunci cand in joc intra banii adevarati. 

Astfel de teorii nu sunt, se pare, straine nici companiilor de pe piata romaneasca a leasingului, care au inceput deja sa joace dur. Asta desi de la 1,5 miliarde de euro, valoarea actuala a pietei, pana la 5 miliarde de euro, potentialul maxim estimat, mai e ceva distanta.  

In lupta pentru cota de piata, societatile independente de leasing, deocamdata cele mai multe (64% din numarul total de companii), sunt prinse la mijloc intre mai puternicele companii de leasing subsidiare bancilor (15%) si cele ale importatorilor sau producatorilor (21%). "Societatile independente vor disparea de pe piata sau vor fi inghitite de cei mari", crede Nicholas Ianculescu, directorul general al Renault Nissan Romania. 

Ca alternativa la aceasta perspectiva sumbra, independentii pot intra pe nise de piata, cum ar fi finantarea achizitiei de echipamente medicale sau a solutiilor de tehnologia informatiei, altfel nu vor rezista pe piata "decat in cazul in care in spatele lor nu vine un fond de investitii", apreciaza Cornel Coca Constantinescu, presedintele Asociatiei Societatilor de Leasing din Romania. 

Pana acum, clientul de leasing alerga dupa cea mai mica dobanda. Mai trebuia sa fie atent ca in spatele acesteia sa nu se ascunda alte taxe si comisioane. Anul viitor, clientii ar putea ajunge la concluzia ca ar fi mai simplu sa inchirieze pe cinci ani o masina. Eventual fara nici un avans si fara a scoate din buzunar nici un leu pentru service in toata aceasta perioada. Pentru persoanele fizice, care - spre deosebire de firme - nu isi pot recupera TVA-ul, inchirierea pe termen lung va fi o alternativa la leasing, spun actorii pietei. "Sunt convins ca din 2005 va aparea locatia pe durata lunga, ca o alternativa la leasingul clasic", spune Nicholas Ianculescu. Companiile de leasing nu au, asadar, mult timp de pierdut, iar acest lucru este vizibil in piata.

Goana dupa cote de piata, alaturi de scaderea generala a dobanzilor bancare, a condus la scaderea semnificativa a dobanzilor de leasing in ultimii ani. Avantajul este de partea clientilor. 

"Cu cinci sau sase ani in urma, cand in Europa dobanzile erau de 7-8%, pe piata romaneasca acestea atingeau un nivel de 50% in valuta", isi aminteste Ianculescu. "Acest lucru era inacceptabil."

In prezent, dobanzile au ajuns de ordinul a 9-12% pentru autovehicule, intre 10,5% si 13% pentru echipamente si peste 11% in leasingul imobiliar. Tendinta de scadere se mentine destul de puternica si multi jucatori forteaza coborarea dobanzilor la limita. Tonul l-au dat societatile afiliate bancilor si importatorilor.

"Societatile de leasing subsidiare bancilor imping dobanda, de multe ori, catre 7-8% (fata de 10% la companiile independente - n.r.)", spune Constantinescu. Ele au avantajul ca pot sa intre pe orice segment de piata, fie el leasing auto, de echipamente sau imobiliar, cu conditia sa realizeze un volum mare de contracte.

"Societatile independente scad, la randul lor, dobanzile. Marjele sunt foarte apropiate", afirma si Ioana Teodorescu, directorul general al International Leasing, o companie independenta.

Chiar si societatile de leasing care au sustinerea unui fond de investitii cauta variante pentru a contracara cresterea concurentei la leasingul auto prin orientarea catre alte segmente ale pietei.

De exemplu, TBI Leasing, care are in spate grupul financiar TBIH Financial Services (actionar majoritar si la Omniasig), s-a orientat catre leasingul in constructii, in domeniul medical, industria usoara, sectorul turistic si hotelier. 

"Comparativ cu anul trecut, proportia echipamentelor in portofoliul companiei in 2004 a crescut semnificativ", spune Florentina Mircea, presedinte al Consiliului de Administratie al societatii.

De asemenea, spune Mircea, ponderea leasingul imobiliar in portofoliul TBI Leasing a crescut de la 2%, in 2003, la 5% in prezent. 

Fiecare societate de leasing foloseste atuuri diferite pentru cresterea cotei de piata. Cele care au in spate o institutie bancara solida, cum ar fi BCR Leasing, Sogelease, HVB Leasing sau Raiffeisen Leasing, pot sa se imprumute in conditii avantajoase pentru a-si finanta activitatea.

"Societatile afiliate unor banci au avantajul accesului mai facil la finantare si al surselor de refinantare mai ieftine", sustine Mihaela Mateescu, director de vanzari la Raiffeisen Leasing. Subsidiarele de leasing ale bancilor sunt interesate sa incheie un volum mare de contracte, chiar si la dobanda minima. 

"Interesul lor e sa pastreze clientul la banca", spune Cornel Coca Constantinescu. "Clientul mai poate sa se asigure prin societatea bancii si sa faca, eventual, tranzactii prin societatea de valori mobiliare a bancii. Tinta lor este o companie care sa ia in leasing 50 de camioane o data." 

In Romania, peste 90% din contractele de leasing incheiate in primele cinci luni au fost pe segmentul auto. In Europa, leasingul auto se mentine sub 45% din piata. 

Asadar, la noi, batalia se da inca pe acest segment. Dar nu pentru mult timp. Societatile subsidiare bancilor au un concurent puternic in cele ale importatorilor auto. "Societatile dealerilor stau pe credit furnizor", spune Constantinescu, si, astfel, nu au probleme de finantare nici in cazul practicarii unor dobanzi scazute, la concurenta cu subsidiarele bancilor. "Ce banca din Europa nu ar vrea sa finanteze Volvo, spre exemplu?", se intreaba presedintele ASLR. 

Producatorul, beneficiarul creditului, finanteaza, la randul lui, societatea de leasing, care nu are ca scop, de fapt, sa faca profit mare sau volum de contracte cu un singur client, ci sa vanda masina. 

Pe segmentul auto, cele mai bune oferte, in special pentru persoanele fizice, le vor avea societatile de leasing ale importatorilor. Ele vor oferi clientului posibilitatea si sa "inchirieze" masina pe termen lung, prin leasing operational. 

In acest caz, bunul nu intra in proprietatea clientului, dar rata este deductibila total din cheltuieli, iar finantatorul se va ocupa si de costurile de intretinere. Sau, la cerere, vor putea oferi o garantie extinsa, peste cea oferita de producator. 

Pe masura ce legislatia se va modifica, leasingul operational va fi mult mai bine delimitat de cel financiar, acesta din urma devenind o alternativa la creditul bancar. In cativa ani, apreciaza Cornel Constantinescu, bancile vor avea posibilitatea, prin lege, sa infiinteze divizii de leasing in locul subsidiarelor separate. 

Va disparea, astfel, un intermediar intre banca si client, ceea ce va scadea si mai mult dobanzile. Bancile se vor orienta tot mai mult catre leasingul de echipamente industriale si cel imobiliar. In segmentul auto, acestea vor prefera doar clientii mari. 

Intre timp, "clientii mici" ar trebui sa se gandeasca daca nu cumva cele cateva mii de euro pregatite pentru avansul la leasingul pentru masina n-ar trebui sa mai astepte in contul de la banca. Partea interesanta a luptei companiilor pentru banii lor abia a inceput.