Ai investit milioane de euro in asa-numitele mijloace fixe, fie ca e vorba de cladiri sau de utilaje. Constati, acum, ca nu mai ai bani pentru investitii, iar banca nu-ti mai da pentru ca deja te-ai imprumutat prea mult. Cum iesi din capcana? Printr-un instrument financiar familiar oamenilor de afaceri din alte tari, care abia incepe sa patrunda in Romania: asa-numitul "sale lease back".

O tranzactie de tip "sale lease back" a avut loc chiar la inceputul acestei luni pe piata imobiliara. Un producator de echipamente electrice, Adrem Invest, care isi construise in zona Otopeni un spatiu industrial, a ajuns in cele din urma la concluzia ca spatiul era de fapt prea mare pentru nevoile sale si a decis sa vanda cladirea, ramanand chirias al cumparatorului. Acesta ar fi un exemplu de "sale lease back". "Practic, este o modalitate de finantare alternativa", spune Muler Onofrei, directorul departamentului industrial din cadrul Eurisko - compania care a intermediat tranzactia.

Cumparatorul cladirii este Cascade Empire, parte a grupului Schweighofer, cu activitate in industria lemnului. Cladirea cumparata de Cascade Empire face parte dintr-un complex de hale avand o suprafata de depozitare de 860 de metri patrati, precum si o suprafata de birouri de 480 de metri patrati. Muler Onofrei de la Eurisko nu este la prima experienta de intermediere a unui "sale lease back". "In urma cu un an si jumatate, am incercat sa vindem printr-o metoda similara o cladire cu spatii de birouri si industriale", povesteste Onofrei. "Din pacate, nu am gasit un investitor." Lipsa investitorilor este, de altfel, si principalul obstacol in dezvoltarea finantarii prin lease back.

Investitorii intr-un astfel de proiect pot fi companii comerciale, banci, firme de leasing (mai ales atunci cand vorbim de echipamente industriale). "Bunurile pentru care se poate oferi acest produs sunt imobile, echipamente sau vehicule; este un produs utilizat de companiile care doresc sa obtina capital de lucru", explica Florentina Taudor, director de vanzari la compania de leasing Motoractive. "Avantajele utilizatorului sunt atragerea rapida de capital de lucru si utilizarea neintrerupta a bunului respectiv, pentru a carui utilizare va plati periodic rate de leasing", adauga Taudor.

Motoractive ofera "lease back" clientilor sai, iar pana acum bunurile pentru care s-a putut aplica acest sistem au fost echipamentele din industria constructiilor, industria alimentara si vehicule. De altfel, companiile de leasing ale unor banci importante precum HVB sau UniCredit Romania au in portofoliu aceasta metoda de finantare alternativa. De ce nu o gusta insa investitorii? Bancile o considera o metoda destul de sofisticata, greu de asimilat de catre angajati - si nici nu sunt stimulate sa dezvolte astfel de produse, creditul de consum oferindu-le deocamdata suficiente resurse de crestere. Nici creditele pentru IMM-uri, in jurul carora atat actuala, cat si fosta guvernare au facut mult tam-tam, nu functioneaza prea bine, pe motiv ca evaluarea unui plan de afaceri (principalul gaj intr-o astfel de situatie) este o activitate considerata riscanta de bancile romanesti.

Cat despre companiile de leasing, raspunsul la intrebarea de ce "lease back" nu e un instrument folosit frecvent ni-l da tot directorul de vanzari de la Motoractive. Principalele cauze, in opinia Florentinei Taudor, sunt lipsa de  popularizare a produsului, valoarea mare necesara pentru a se justifica operatiunea si costurile mari in comparatie cu un credit.

"In cazul vehiculelor, dezvoltarea acestei modalitati de finantare este legata si de maturitatea pietei de second hand. «Lease back»-ul presupune o estimare exacta a valorii de piata, o estimare a valorii reziduale si o asumare a valorii reziduale la sfarsitul perioadei de leasing", adauga Florentina Taudor.

Ramanand la discutia despre vehicule, o data cu dezvoltarea si maturizarea pietei second hand, firmele de leasing vor avea la dispozitie instrumente de estimare si revalorificare eficiente si sigure. Astfel, deschiderea acestora catre metodele alternative, cum ar fi "lease back", va fi mai mare.

In cazul echipamentelor si imobilelor, reticenta firmelor de leasing e cauzata, pe langa motivele descrise, si de valorile mari de achizitie. Dar daca o companie are nevoie de lichiditati, de ce nu apeleaza la un credit, mai ales ca "sale lease back" este mai scump decat un imprumut bancar? "Lease back" implica niste costuri mai mari din cel putin doua perspective: transferul proprietatii necesita asistenta juridica, iar dobanda in cazul leasing-ului este mai mare cu 1-2% decat in cazul unui credit. Valeriu Ionescu, consultant financiar, identifica trei motive care ar determina o companie sa prefere "lease back"-ul unui credit obisnuit.

"Valoarea la care este evaluat mijlocul fix respectiv este mai mare decat in cazul constituirii acestuia drept gaj. In al doilea rand, tratamentul fiscal aplicat in cazul «lease back» poate fi mai avantajos decat la un credit", comenteaza Ionescu.  "Nu in ultimul rand, compania care recurge la «lease back» se poate afla in situatia de a fi supraindatorata la banci, aspect care i-ar bloca accesul la noi credite."

De exemplu, operatorul de telefonie Deutsche Telecom, in perioada crizei telecom de la inceputul anilor 2000, a obtinut intrari de cash in valoare de miliarde de euro prin "sale lease back" pentru zeci de cladiri pe care le detinea in acel moment. Deutsche Telecom a optat pentru aceasta metoda pentru ca era supraindatorata la institutiile financiare din cauza investitiilor masive pe care le facuse in tehnologia UMTS, iar din cauza asta nu mai avea acces la imprumuturi noi.

Ce prevede legislatia romaneasca vizavi de acest instrument? Termenul "lease back" nu figureaza in legislatia actuala.

Totusi, in Ordonanta de Guvern 51/97 privind leasing apar referinte la o operatiune de acest tip: mai concret,  prevederile ordonantei privind leasing-ul se aplica si in situatia in care o  persoana juridica isi vinde echipamentul industrial unei societati de leasing pentru a-l utiliza ulterior in leasing, cu obligatia de rascumparare.

La ora actuala este in pregatire un proiect de modificare a legii leasing-ului care, printre altele, prevede introducerea termenului de "lease back", ceea ce va clarifica lucrurile si va da mai mult curaj si furnizorilor, si beneficiarilor sa recurga la acest instrument de finantare. Dragos Marinescu, avocat in cadrul UniCredit Leasing Romania, spune ca operatiunea de lease back este partial reglementata si in momentul de fata, dar este restransa la persoanele juridice si echipamente industriale.

"Proiectul de modificare a legii leasing-ului prevede extinderea operatiunii si la persoanele fizice si alte mijloace fixe", adauga Dragos Marinescu.  Companiile de leasing fac "lease back" si pentru alte mijloace decat echipamentele industriale, deoarece actuala lege, desi nu are reglementari speciale, nici nu interzice aceste operatiuni.

"In mod sigur, reglementarea acestui produs, precum si maturizarea pietei de vehicule/echipamente second-hand, aparitia unor canale sigure de valorificare, vor contribui la dezvoltarea «lease back»", completeaza Florentina Taudor de la Motoractive.

Simplificand lucrurile, raspandirea "lease back"-ului drept mijloc de finantare alternativ (si datorita imbunatatirii legislative) poate aduce o gura de oxigen companiilor in fata carora usile bancilor s-au inchis, pe fondul supraindatorarii.

Practic, sediul firmei, utilajele sau parcul de masini devin o sursa de finantare importanta la care putini manageri se gandesc. Tocmai pentru ca e chiar sub ochii lor.