♦ Cum se calculează impozitul minim pe cifra de afaceri: 1% din veniturile totale unei companii mari, dar din care se scad venituri din asigurări, investiţii sau amortizări ale achiziţiilor ♦ „Avem companii pe care nu le afectează deloc impozitul pe cifra de afaceri, iar altele la care impactul este zeci de milioane de euro.”

Începând cu anul viitor, toate companiile care au afaceri de peste 50 mil. euro vor plăti fie un impozit de 16% pe profit, fie un impozit de 1% pe venituri, după o anumită formulă. Nu este la latitudinea companiei care impozit va fi plătit, ci se va plăti suma mai mare dintre cele două. În cazul impozitului minim pe cifra de afaceri, din veniturile totale se scad mai multe alte venituri, fie că sunt încasări reale sau doar contabile şi se aplică o cotă de 1%.

„Avem companii pe care nu le afectează deloc impozitul pe cifra de afaceri, iar altele la care impactul este zeci de milioane de euro, un nivel care afectează foarte mult un plan de afaceri. A fost o măsură dată din topor care a rănit pe mulţi şi unii au fost afectaţi, alţii deloc. Este o problemă de definire a cifrei de afaceri”, a explicat Alex Milcev, tax partner la EY România.

Nici specialiştilor de la EY nu le este încă clar cum va fi calculată baza de impozitare pentru impozitul minim pe cifra de afaceri, pentru că normele de aplicare ale legii încă nu au fost publicate. Practic, din documentul Publicat în Monitorul Oficial, se înţelege că din veniturile totale se scad cele neimpozabile, mai multe venituri contabile care nu se regăsesc în încasările reale ale companiei şi ca tare nu pot fi impozittate, precum şi venituri din accize sau despăgubiri ale asigurărilor.

Andra Caşu, partener EY: Este un impozit pe care îl au ţări africane şi noi, Ungaria şi Polonia, care au un cu totul alt framework politic faţă de noi. În ce măsură chiar este corect să discutăm de aşa ceva, în situaţia în care există discrepanţe foarte mari de profitabilitate şi de reglementare a industriei?

De asemenea, guvernul a încercat să scoată din calcul şi investiţiile, pentru că toată lumea se întreba: dacă eu derulez acum o investiţie şi automat sunt în pierdere sau mi se diminuează profitul, mai trebuie să mai plătesc încă un impozit pentru acea investiţie? Cu toate acestea, nu este clar cum va fi aplicat, a mai spus Alex Milcev.

„Dacă ai cumpărat un teren şi ai început să construieşti o clădire, dar aceasta nu a fost încă predată, de exemplu, ce faci – tot ce investeşti în ea pur şi simplu se scade? După formulă, ar trebui, dar aşteptăm normele de aplicare. Când ştim noi cum va fi calculat exact? Nu orice activ achiziţionat se va încadra pentru această scădere, ci doar cele care contribuie la activitatea de producţie, din ce înţelegem.”

Ideea de la care a plecat impozitul minim pe cifra de afaceri este acuzaţia că firmele multinaţionale îşi mută intenţionat profitul în alte ţări prin diferite mijloace, cum ar fi plăţi de management pentru sediul central sau taxe de consultanţă către alte companii din grup, astfel încercând să evite plata impozitului pe profit în România. Astfel, coaliţia PSD-PNL a venit cu această taxă nouă pentru companiile cu afaceri mai mari de 50 mil. euro, indiferent de originea capitalului, care practic ar face inutilă mutarea profitului din România. Există însă sincope, sunt de părere consultanţii EY, iar taxa nu este corectă, adaugă ei.

„Este un impozit pe care îl au ţări africane şi noi, Ungaria şi Polonia, care au un cu totul alt framework politic faţă de noi. În ce măsură chiar este corect să discutăm de aşa ceva, în situaţia în care există discrepanţe foarte mari de profitabilitate şi de reglementare a industriei?”, a spus Andra Caşu, partener EY.