Organizaţiile Greenpeace România, Bankwatch România, 2Celsius, WWF România şi Comunitatea Declic au adresat o scrisoare deschisă iniţiatorilor Legii Offshore.

ONG-urile solicită organizarea unei dezbateri extinse cu societatea civilă şi prezentarea unei analize a impactului pe care îl va avea adoptarea proiectului de exploatare a gazelor fosile din Marea Neagră asupra mediului, economiei şi obiectivului de neutralitate climatică, asumat de România prin Acordul de la Paris.

„Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii offshore şi propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore sunt în plin proces legislativ şi au fost adoptate în plenul Senatului, iar acum merg spre dezbatere şi adoptare în Camera Deputaţilor. Aceste propuneri au nevoie de o dezbatere extinsă, cu implicarea publicul larg, în care să fie prezentate riscurile de mediu, precum producerea unui accident major şi limitarea consecinţelor unor astfel de accidente care vizează operaţiunile petroliere şi gaziere în zonele din Marea Neagră”, se arată în document.

ONG-urile atrag atenţia că, în timp ce legea offshore se concentrează în principal pe prevederile financiare, fiscale şi comerciale, România are nevoie şi de un cadru ce vizează protecţia mediului şi siguranţa operaţiunilor offshore.

„Deşi acest cadru există prin legea privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore, transpusă în 2016, în prezent România se află în procedura de infringement INFR(2021)2150 pentru că nu a transpus corect în legislaţia naţională anumite prevederi ale Directivei privind siguranţa activităţilor offshore (Directiva 2013/30/UE). În această directivă, UE a pus în aplicare un set de norme menite să contribuie la prevenirea accidentelor şi la asigurarea unei reacţii prompte şi eficiente în cazul producerii unor astfel de accidente. România trebuie să se asigure că operatorii sunt bine finanţaţi, dispun de expertiză tehnică necesară şi au la dispoziţie resurse care să poată fi utilizate atunci când este necesar. De asemenea, trebuie instituită o autoritate independentă pentru a asigura respectarea cerinţelor de siguranţă, precum şi un sistem adecvat de gestionare a cererilor de despăgubire în caz de accident”, se mai arată în document.

Conform acestuia, această legislaţie trebuie să facă companiile pe deplin răspunzătoare de daunele ecologice cauzate speciilor şi habitatelor naturale protejate, dar şi a unor posibile riscuri geologice (seismice) în cazul în care nu este realizată o analiză a ecosistemului submarin.

Organizaţiile de mediu susţin că accidentele majore legate de operaţiunile petroliere şi gaziere offshore pot avea consecinţe devastatoare şi ireversibile asupra mediului marin şi de coastă, dar şi efecte negative semnificative asupra activităţilor economice de coastă, precum turismul de pe litoralul românesc.

Potrivit aceleiaşi surse, mai multe investiţii în combustibili fosili şi infrastructura aferentă vor creşte atât nivelul poluării, cât şi pe cel al emisiilor de gaze cu efect de seră.

„Criza preţului la energie este resimţită în mod disproporţionat de gospodăriile cu venituri mici şi moderate, dintre care cele mai multe sunt blocate în dependenţa de gazele fosile. Având în vedere că preţurile la energie par să rămână volatile în anii următori, precum şi faptul că este probabil că emisiile de gaze cu efect de seră (GES) să fie taxate mult mai puternic conform noi scheme UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), demararea unor astfel de proiecte de exploatare a gazelor din Marea Neagră ar putea însemna adâncirea românilor în sărăcie energetică. Sumele datorate ca impozit asupra veniturilor suplimentare de către companiile implicate în exploatarea gazelor, vor fi investite de către România în extinderea reţelei de distribuţie şi a racordărilor la reţea, fapt ce blochează şi mai mulţi români în dependenţa de gaze”, mai spun ONG-urile.

Conform acestora, România trebuie să prioritizeze reducerea consumului de gaze, iar acest lucru ar trebui făcut în timp ce se iau toate măsurile necesare pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile în faţa preţurilor mai mari la energie.

Ccreşterea energiei regenerabile pe termen lung ajută la reducerea dependenţei de gazele fosile. Aceasta este prima şi una dintre cele mai importante soluţii, mai spun reprezentanţii organizaţiilor. Aceştia arată că România are un potenţial uriaş de energie eoliană offshore, dar legislaţia aferentă nu există şi nici nu se fac eforturi pentru deblocarea situaţiei. Eolienele din Marea Neagră ar putea genera atât de multă energie cât producem acum în toate centralele electrice din ţară.

Legea offshore a fost adoptată miercuri de Senat. Proiectul va debloca exploatarea gazelor din Marea Neagră. „Un vot pentru independenţa energetică a României”, a spus după vot liderul senatorilor PNL.