Doua luni, doua procese castigate. Nemultumite de rezultatele licitatiilor la care au participat, companiile de asigurari Ardaf si Astra au contestat, pe rand, corectitudinea procedurilor aplicate. Iar instantele judecatoresti le-au dat, dupa luni sau chiar ani de procese, dreptate. Chiar daca nu se ajunge intotdeauna la proces, licitatiile creeaza, in cea mai mare parte, nemultumirea asiguratorilor - care se exprima aproape de fiecare data printr-o avalansa de contestatii prin care este pusa sub semnul intrebarii, aproape invariabil, corectitudinea procedurilor de la licitatii si a caietelor de sarcini. 

Uneori, unul dintre contestatarii unei licitatii isi dovedeste dreptatea in instanta. E cazul Ardaf, care a castigat, definitiv si irevocabil, un proces intentat companiei Tarom pentru ca in caietul de sarcini au existat prevederi pe care instanta le-a considerat incorecte. Reprezentantii Ardaf au contestat faptul ca Tarom a ales, intr-o licitatie publica de acum doi ani, oferta unei companii concurente, Omniasig. Licitatia a fost declarata nula primavara aceasta, printr-o hotarare a Curtii de Apel Bucuresti, pentru ca in caietul de sarcini al licitatiei s-ar fi strecurat erori. Iar acum compania clujeana se declara decisa sa sa ceara despagubiri de un milion de dolari intr-un viitor proces pe care se gandeste sa il deschida impotriva companiei aviatice. 

Intr-un alt proces, Astra Asigurari a obtinut la jumatatea lunii iunie decizia de anulare a licitatiei desfasurate la finele lui 2004 pentru asigurarea parcului auto al Ministerului Apararii Nationale (MApN). Pentru ca a considerat incorecta procedura de desfasurare a licitatiei, Astra a dat in judecata MApN, si dupa sase luni de proces a si castigat. Potrivit departamentului juridic de la Astra, "hotararea Tribunalului este definitiva si executorie, adica poate fi pusa in practica imediat, pana cand vor fi solutionate eventualele contestatii". Pe de alta parte, contactat de BUSINESS Magazin, Biroul de Presa al MApN spune ca a declarat deja recurs impotriva sentintei pronuntate de Tribunalul Bucuresti (...) si "potrivit legii, recursul suspenda executarea hotararii atacate". De ce se ajunge insa aici?

"La majoritatea licitatiilor, caietele de sarcini sunt in asa fel facute incat sa favorizeze un asigurator", crede Daniel Stan, membru in Consiliul de Administratie al companiei de asigurari Unita. De regula este vorba de cel existent, completeaza el, daca a fost buna colaborarea. 

El enumera, printre elementele din caietul de sarcini care favorizeaza o societate sau alta: capitalul social, numarul de sucursale sau agentii, numarul de angajati, profitul inregistrat in anul anterior. Criterii care nu arata cu adevarat cat de potrivit este sau nu un asigurator pentru un anumit contract. In plus, in cazul solicitarii de garantii bancare, unele pot fi exagerat de mari, spune Stan. 

Si Steluta Racolta, director de vanzari la Asirom, considera ca unele conditii de calificare sunt nejustificate. "Pretentiile inexplicabile pentru contracte derulate anterior sau in derulare elimina", spune ea, "posibilitatea concurentei reale pe anumite domenii". Exista multi organizatori de licitatii care puncteaza foarte generos si alte criterii irelevante pentru sectorul asigurarilor, este de parere si directorul de comunicare de la Allianz-Tiriac, Marius Onofrei. El da ca exemplu certificarea sistemului de calitate sau solicitarea unei experiente de peste 10 ani pe diferite segmente de piata. 

Astfel de criterii elimina din start din razboiul comercial o parte din jucatori. Sau, spun reprezentantii companiilor de asigurari, "mai corect ar fi sa spunem ca raman doar cei care trebuie". 

Octavian Manastireanu, presedintele Ardaf, pretinde, spre exemplu, ca asa s-a intamplat la licitatia din 2003 pentru asigurarea celor 17 aeronave ale flotei Tarom. Atunci compania clujeana a pierdut in fata concurentilor de la Omiasig un contract in valoare de 6,2 milioane de dolari. Motivul? "Caietul de sarcini a fost facut in asa fel incat sa elimine anumite firme", spune Manastireanu. Una dintre cerintele licitatiei era ca participantii sa aiba "experienta similara" in contracte de acest fel. Dar o astfel de experienta nu avea decat Omniasig, care asigurase avioanele si in 2002. Pentru ca s-a considerat exclusa pe nedrept de la masa la care se impartea tortul celui mai mare contract de asigurare de pe piata romaneasca, Ardaf a dat in judecata compania aviatica. 

Si a castigat. In luna aprilie a.c., o instanta din Bucuresti a decis, in mod irevocabil, ca licitatia din 2003 se anuleaza. Motivul? Pentru ca Tarom se afla in subordinea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, organizatorul licitatiei a fost Bursa Romana de Marfuri (BRM) - asa cum impune legislatia in vigoare. Insa, in caietul de sarcini al licitatiei s-a folosit legislatia caracteristica Bursei, explica Mihai Mares, avocat la cabinetul Stefanica, Dutu si Asociatii, care a reprezentat compania in acest proces.  Motiv pentru care licitatia "e nula din start". Ceea ce au si dovedit in instanta.  Pe de alta parte, "BRM intocmeste documentatiile pe baza informatiilor puse la dispozitie de ordonator; caietul de sarcini tehnic, cerintele de calificare si modelul de contract sunt intocmite in stricta conformitate cu solicitarile ordonatorului" - spune Mircea Filipoiu, presedintele BRM. Cat mai conteaza, acum, pentru Ardaf ca i s-a demonstrat dreptatea? "E vorba despre despagubirile pe care le va cere de la Tarom", explica Mares. Despagubiri care se "invart" in jurul sumei de un milion de dolari (700 de mii de euro). 
Reprezentantii Tarom spun ca "deoarece hotararea Curtii de Apel Bucuresti nu a fost inca redactata de catre instanta de judecata", este prematur sa formuleze un punct de vedere. Nici oficialii Omniasig nu au dorit sa comenteze. 

Dar cum roata se invarte, nici Ardaf n-a scapat de a fi contestat din rolul de castigator, in cazul licitatiei pentru asigurarea parcului auto al MApN. Motivul? Dupa deschiderea dosarelor, comisia a desemnat castigatoare Astra, iar "decizia a fost confirmata in data de 21 decembrie 2004, printr-o adresa trimisa societatii" - explica reprezentantii Astra. A doua zi insa, Ardaf a depus o contestatie, iar presedintele comisiei a schimbat rezultatul licitatiei. Clujenii de la Ardaf au fost desemnati castigatorii contractului in valoare de 67,7 miliarde de lei, iar Astra a dat in judecata MApN si Unitatea Militara 02574 (care a organizat licitatia). Tribunalul Bucuresti a decis ca au avut dreptate. 

Ce se va intampla mai departe in acest caz? "Prin aceasta decizie, Tribunalul Bucuresti a decis ca Astra trebuie repusa in drepturi in cazul contractului pentru asigurarea parcului auto al MApN", potrivit reprezentantilor Astra. Teoretic, banii platiti pentru acest contract ar trebui sa ajunga acum la Astra. MApN a depus insa contestatie impotriva sentintei pronuntate de Tribunalul Bucuresti. 

De cealalta parte a baricadei, presedintele Ardaf spune ca nu este deloc afectat de decizie. "Cum sa ne afecteze?! Ardaf si-a indeplinit obligatiile in acest contract", spune Manastireanu. "Noi am incheiat asigurarile cerute prin contract, am incheiat asigurarile facultative, am preluat riscul, am platit daune pentru un militar roman mort in Irak si distrugerea unui TAB". 

Pana una alta, potrivit departamentului juridic al Astra "nu se face nici un demers pentru a recupera acesti bani - nu s-a luat inca o decizie asupra pasilor urmatori".  Final de poveste? Mai degraba "punct si de la capat", deoarece contractul derulat de Ardaf si contestat de Astra a fost valabil doar pana la 1 iulie. Pentru asigurarea parcului auto al MApN pe cealalta jumatate de an a avut loc, in urma cu cateva saptamani, o alta licitatie, castigata si de aceasta data de Ardaf. Licitatie contestata tot de Astra. 

Cum explica Octavian Manastireanu contestatiile care apar in aceste licitatii? "Oricine poate contesta o licitatie". Pentru ca sumele sunt mari si, fie ca motivele sunt intemeiate, fie ca nu, nu e greu sa faci o contestatie. "Am contestat si noi diverse licitatii, chiar daca sansele de a castiga erau mici", completeaza el. De la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, aceste facilitati sunt, mai degraba, "chichite care pot face diferenta intre un asigurator si un altul, dar nu sunt neaparat fundamentate", dupa cum spune Paul Mitroi, directorul directiei de reglementare si autorizare. 

Ca lucrurile nu stau perfect, admite si Paul Mitroi. "Nu am vazut licitatie 100% corecta", spune el. Zambind, completeaza ca "daca e 90% corecta, atunci putem spune ca e corecta".