Legăturile care stau la baza funcţionării economiei mondiale ca un întreg şi care au ajutat la aprovizionarea întregii lumi cu bunuri din abundenţă se destramă într-un ritm înfricoşător, scrie Bloomberg.

Războiul din Ucraina şi lockdownurile din China perturbă lanţurile de aprovizionare, erodând creşterea şi împingând inflaţia la maxime pe 40 de ani. Acestea sunt principalele motive pentru care Bloomberg Economics şi-a şters 1.600 miliarde de dolari din estimarea privind PIB-ul mondial în 2022.

Dar dacă acesta este doar un impact iniţal? Războiul şi boala nu durează o eternitate. Însă problema de bază, o lume din ce în ce mai divizată de-a lungul unor disensiuni geopolitice, pare să devină una din ce în ce mai acută.

Bloomberg Economics a realizat o simulare a modului cum ar putea arăta o inversare accelerată a globalizării pe termen lung. Aceasta indică o planetă semnificativ mai săracă şi mai puţin productivă, cu un comerţ întors la nivelurile de dinaintea momentului în care China a aderat la OMC. O lovitură suplimentară: inflaţia ar fi probabil mai ridicată şi mai volatilă.

„Fragmentarea va persista,“ spune Robert Koopman, economist-şef al OMC. Acesta previzionează o „globalizare reorganizată“ care va veni cu un cost: „Nu vom mai putea folosi producţia low-cost la fel de extensiv ca în trecut“.

Timp de trei decenii, o caracteristică definitorie a economiei mondiale a fost capacitatea de a produce din ce în ce mai multe bunuri la preţuri din ce în ce mai mici. Însă ultimii patru ani au adus o serie de perturbări în creştere, acestea riscând să aducă în faţa economiilor avansate o problemă de care acestea au crezut că au scăpat de mult timp: cea a penuriilor. Ţările emergente s-ar putea confrunta cu ameninţări privitoare la securitatea energetică şi alimentară, iar toată lumea se va lupta cu preţuri ridicate.

Privită dintr-un unghi, toată această situaţie e parte a unei rupturi la nivel mondial între democraţia şi pieţele libere occidentale şi autoritarismul chinez şi rusesc. Însă nu e nevoie să crezi într-o luptă între bine şi rău pentru a vedea posibilele costuri.

Bunuri de aproximativ 6.000 mld $, echivalentul a 7% din PIB-ul mondial, sunt tranzacţionate între ţări democratice şi autocrate. Pentru a ilustra riscurile destrămării acestor legături, Bloomberg Economics a introdus un tarif de 25% pe acest trafic într-un model al economiei mondiale. Rezultatul: comerţul mondial scade cu aproximativ cu 20% în raport cu un scenariu fără această decuplare, coborând la niveluri de la sfârşitul anilor í90, înainte ca China să adere la OMC, ca procent din PIB. O schimbare uriaşă.

Pe termen lung, lumea ar fi cu 3,5% mai săracă decât dacă comerţul se stabilizează la actualul nivel.

Ar apărea câştigători, însă tranziţia ar fi de durată şi ar provoca blocaje severe, aducând o perioadă de inflaţie ridicată şi volatilă.

Indiferent dacă sunt definite de o divergenţă de natură ideologică, sau pur şi simplu de interese divergente într-o lume multipolară, rupturile sunt reale.

Intensitatea şocurilor actuale de pe urma războiului şi bolii va slăbi, însă nu şi forţele din spatele procesului de deglobalizare, proces care va duce la o lume cu creştere mai redusă, preţuri mai mari şi volatilitate sporită.