Preşedintele francez Emanuel Macron aterizează duminică în Germania pentru o vizită de stat de trei zile, urmată de o reuniune bilaterală a cabinetului, în contextul în care cele două mari puteri ale UE încearcă să dea dovadă de unitate înainte de alegerile europarlamentare din 9 iunie.

Călătoria lui Macron în capitala Berlin, Dresda, în est, şi Muenster, în vest, este prima vizită de stat a preşedintelui francez în Germania în ultimii 24 de ani, scrie Reuters.

Vizita va fi privită ca o verificare a stării relaţiei germano-franceze care conduce elaborarea politicilor UE, într-o perioadă de provocări majore pentru Europa: de la războiul din Ucraina la posibila alegere a lui Donald Trump ca preşedinte al SUA în noiembrie.

Macron şi cancelarul german Olaf Scholz au stiluri de conducere foarte diferite şi s-au confruntat în mod public pe teme de la apărare la energie nucleară de când acesta din urmă a preluat puterea la sfârşitul anului 2021.

Cu toate acestea, în ultima vreme au ajuns la compromisuri pe diverse fronturi, de la reforma fiscală la modificări ale subvenţiilor de pe piaţa energiei, ceea ce a permis UE să ajungă la înţelegeri şi să prezinte un front mai unit.

„Există tensiuni în relaţia germano-franceză, dar în parte tocmai pentru că au abordat unele subiecte dificile”, a declarat Yann Wernert de la Institutul Jacques Delors din Berlin, menţionând că cele două ţări au convenit şi asupra necesităţii de a extinde UE spre est.

Vizita este „o încercare la cel mai înalt nivel politic de a demonstra că relaţia funcţionează”, a declarat Mujtaba Rahman, director general pentru Europa la grupul de reflecţie Eurasia Group. „Dar există încă lacune fundamentale cu privire la întrebări majore care planează asupra UE”. Un astfel de decalaj cheie este în ceea ce priveşte apărarea europeană, în special dacă Trump va câştiga alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie din SUA. Experţii în apărare îl consideră un aliat mult mai puţin previzibil şi de încredere pentru Europa decât rivalul său democrat, preşedintele Joe Biden.

La începutul acestui an, fostul preşedinte republican nu numai că a declarat că nu va proteja membrii NATO de un viitor atac al Rusiei dacă contribuţiile acestor ţări la alianţa de apărare vor fi în urmă, dar că va încuraja Rusia „să facă ce naiba vrea”.

Franţa, care deţine arme nucleare, a făcut presiuni pentru o Europă mai autonomă în materie de apărare şi s-a simţit lezată de decizia Germaniei de a cumpăra în principal echipamente americane pentru umbrela de apărare aeriană a Iniţiativei europene Sky Shield.

Germania spune că nu există o alternativă credibilă la umbrela militară americană şi că Europa nu are timp să aştepte ca o industrie de apărare autohtonă să fie pregătită pentru ameninţări precum ostilitatea Rusiei.