Mafia siciliană trece la un nou nivel: Legendara organizaţie Cosa Nostra îşi extinde afacerile dincolo de străzile Siciliei si intra pe un domeniu nou unde îşi infiltrează spioni
Sicilia se bucură de o perioadă de boom economic, mai ales datorită unor seriale precum „The White Lotus” de la HBO, care prezintă priveliştile uluitoare ale insulei şi atrage turiştii. Însă mare parte din idilica insulă rămâne neatinsă de banii veniţi din afară, pentru că aceştia au intrat sub controlul organizaţiilor mafiote, care au reuşit să-şi diversifice activităţile şi să se intre tot mai mult în economia legală, scrie Bloomberg.
Sicilia şi gruparea de crimă organizată Cosa Nostra au fost sinonime cel puţin din secolul al XIX-lea. Atrocităţile au scăzut în ultimii ani, în urma unei campanii agresive a poliţiei ca răspuns la atentatele cu bombă de lângă Palermo din 1992, în urma cărora au fost ucişi procurorii Paolo Borsellino şi Giovanni Falcone.
Magistraţii spun că acest lucru se datorează şi faptului că mafia siciliană şi alte organizaţii similare au devenit mai sofisticate, intrând în contact cu angajaţi white collars, care le dau acces la economia legală, de unde direcţionează banii către droguri, prostituţie şi trafic de persoane, evitând conflictul deschis cu autorităţile.
După pandemie, s-a dezvoltat o nouă tendinţă care reprezintă un avertisment pentru întreaga Europă. În timp ce mafioţii continuă meargă după banii în marile oraşe, ei se hrănesc, de asemenea, cu inegalitatea şi polarizarea tot mai mari pentru a submina statul italian în declin şi puternic îndatorat.
Michele Ricciardi, director adjunct şi cercetător principal la Transcrime, un institut de cercetare din Milano, spune că la diviziunea tradiţională a Italiei între nordul bogat şi sudul sărac se adaugă se adaugă o nouă problemă: discrepanţa mare între cele mai mari şi prospere oraşe şi restul.
În Sicilia, acest lucru se traduce printr-o revenire economică a oraşelor turistice pitoreşti, unde super-bogaţii care caută să beneficieze de sistemul fiscal generos din Italia. Pe fondul acestui scenariu, oraşele idilice sunt ţinta unor investiţii imobiliare importante, dar în afara lor degradarea pe toate palierele oferă materia primă perfectă pentru ca familiile şi reţelele de crimă organizată din Cosa Nostra să intre în joc.
Un proces în curs de desfăşurare la Palermo oferă o perspectivă asupra modului în care influenţa gangsterilor se extinde tot mai subtil şi mai pătrunzător în ţesutul social şi economic. În acest caz, 31 de proprietari de afaceri dintr-o zonă sud-estică degradată din Brancaccio din Palermo, sunt acuzaţi de complicitate cu mafioţii.
Acuzaţii sunt judecaţi pentru că au negat că ar fi plătit taxă de protecţie către Cosa Nostra, deşi au fost surprinşi pe înregistrările telefonice ale poliţiei vorbind despre acest lucru. Procurorii locali spun că procesul este atât de crucial deoarece - susţin ei - nu frica îi împiedică pe proprietarii de afaceri să recunoască plata, ci complicitatea. În schimbul cooperării, ei primesc oferte preferenţiale pentru mărfuri, sau servicii juridice, sau împrumuturi, chiar şi servicii sociale.
Fenomenul nu vizează doar Sicilia. Alessandra Dolci, unul dintre cei mai importanţi procurori anti-mafie din Italia, se luptă cu o problemă similară în Milano.
Ea vede aceeaşi discrepanţă tot mai mare între centrul oraşului şi periferia celui de-al doilea oraş al Italiei. Dolci insistă că „pentru a lupta împotriva crimei organizate trebuie să combatem şi evaziunea fiscală”
Înapoi în Palermo, Maurizio de Lucia este procurorul şef care a condus investigaţiile care au dus la arestarea şefului mafiot Matteo Messina Denaro anul trecut, după 30 de ani de fugă. Un ucigaş care se lăuda că victimele sale ar putea „umple un cimitir”, Denaro era văzut ca un şef de mafie desprins parcă dintr-un film, o relicvă a mafiei tradiţionale italiene a atrocităţilor şi terorismului.
Astăzi organizaţiile mafiote au abandonat căile tradiţionale şi au optat pentru afaceri mai inteligente, care face lupta procurorilor mult mai dificilă.
„Activităţile mafiei sunt acum mai subtile , mai puţin violente şi mai stabile din punct de vedere economic. Organizaţiile se bazează pe ajutorul politicienilor şi al afaceriştilor. La această problemă se adaugă şi evaziunea fiscală. Denstistul care nu emite o factură pentru serviciile sale e la fel de periculos ca un traficant de droguri, din punct de evedere economic. Amandoi lucrează pe acelaşi teren”, a declarat de Lucia.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro