„Cea mai obişnuită reacţie este o temeperatură între 38 şi 39 de grad, care poate să dureze 24-48 de ore şi după aceea cedează. Se tratează în mod obişnuit cu antitermicele uzuale. După imunizare, copilul poate să aibă o strare mai proastă o zi, două, să nu mănânce bine. La anumite vaccinuri, cum este cel anti-rujeolic, poate să apară, în a cincea zi, o febră moderată şi o mică erupţie pe faţă, pe corp, ca o formă foarte uşoară de rujeolă, determinată chiar de vaccin, care cedează spontan doar cu tratamentul antitermic, nu e necesară internarea, dar e bine să vadă un medic ceea ce se întâmplă.(...) Mai poate să apară, uneori, mai ales după vaccinul ROR, o mărire a ganglionilor laterocervicali, aşa cum zice lumea <<i s-au umflat ganglionii>>, o tumefacţie uşoară a ganglionilor, care se găsesc de o parte sau alta a gâtului. Dar nu au nicio gravitate”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Ioan Gherghina, medic primar pediatru, vicepreşedintele Societăţii Române de Pediatrie.

Medicii specialişti precizează că reacţiile adverse greve cum ar fi coma sau convulsia sunt foarte rare, iar între autism şi vaccinare nu există vreo legătură dovedită de vreun studiu făcut în acest sens.

„Au fost făcute zeci sau poate sute de studii referitoare la acest subiect, care a reprezentat o reală îngrijorare din partea părinţilor. Aceste studii au inclus un milion de copii şi s-a demonstrat că nu există nicio corelaţie între autism şi administrarea vaccinului anti-rujeolic. Şi acest lucru a demonstrat că incidenţa autismului a cărui cauză nici nu se cunoaşte, până la urmă, nu este diferită la copii vaccinaţi în comparaţie cu cei nevaccinaţi”, a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie şi consilier în Ministerul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

Alexandru Rafila a precizat că, în urma demersurilor făcute de Ministerul Sănătăţii, mulţi copii neimunizaţi au recuperat vaccinarea, explicând că în continuare există mulţi părinţi, care au refuzat.

„Sunt multe judeţe unde o mare parte dintre copiii nevaccinaţi împotriva rujeolei au fost recuperaţi, acţiunea va continua şi cred că până începe şcoala, majoritatea va fi vaccinată. Sunt încă părinţi care refuză vaccinarea, în acest moment se poate refuza acest lucru, însă este un lucru pe care trebuie să îl conştientizeze toată lumea, respectiv, îmbolnăvirea propriului copil trebuie să fie responsabilitatea părinţilor care iau astfel de decizii”, a adăugat Rafila.

Potrivit unui raport întocmit de către Ministerul Sănătăţii, la nivel naţional, există peste 200.000 de copii nevaccinaţi, cu vârste cuprinse între nouă luni şi nouă ani, iar dintre aceşti, peste 43.000 nu sunt înscrişi la un medic de familie.

La începutul săptămânii, Ministerul Sănătăţii a făcut publică forma finală a legii vaccinării, lucru care a stârnit nemulţumirea persoanelor care luptă pentru scoaterea obligativităţii imunizării.

„Face rău copiilor această campanie agresivă de a introduce o lege obligatorie pe această zonă sau, cum îi spun ei, lege a prevenţiei unor boli, dar bolile astea sunt ale sărăciei. Asta nu vor ei să înţeleagă şi dacă au înţeles, le este mai greu să aplice măsuri economice pentru eradicarea sărăciei, cum ar fi apă curentă, canalizare, hrană curată, locuri de muncă. Acestea sunt măsuri pe care trebuie să le ia politicienii”, a precizat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori, Costel Stanciu.

Costel Stanciu a explicat că sancţiunile pentru părinţi cuprinse într-un capitol al proiectului legii vaccinării sunt foarte mari în comparaţie cu veniturile pe care le au românii, menţionând că acest lucru ar putea duce la vaccinarea copiilor de frica amenzilor.

„Un părinte câştigă 1.600 de lei, deci sancţiunile sunt de şase ori mai mari decât venitul lunar. Dacă e să comparăm cu sancţiunile date în domeniul protecţiei consumatorului, acestea mi se par exagerat de mari. Unui agent economic nu i se aplică o sancţiune cu un cuantum aşa de mare dacă vinde mărfuri alterate, care pun în pericol viaţa consumatorului. Având în vedere nivelul scăzut al veniturilor din această ţară, prin acest capitol de sancţiuni, îi vor obliga pe foarte mulţi părinţi, care nu sunt convinşi de utilitatea acestui act medical, îi voi constrânge să facă vaccinul copilului”, a declarat preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori.

În urma epidemiei de rujeolă, care a izbucnit în toamna anului trecut, în România, 32 de persoane a murit (opt în judeţul Timiş, şase în judeţul Arad, şapte în judeţul Dolj, trei în judeţul Caraş Severin şi câte unul în judeţele Bihor, Cluj, Călăraşi, Satu Mare, Vaslui, Galaţi, Mureş, Bucureşti), iar peste 8.400 de persoane sunt bolnave de rujeolă, potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică.