Este ora 10 dimineaţa, iar trenul de mare viteză pleacă din noua gară din Belgrad, din sticlă şi oţel, exact la timp. Treizeci şi şase de minute mai târziu intră în oraşul Novi Sad din nordul Serbiei, primul tronson finalizat al unei modernizări de 350 de kilometri până la Budapesta, în Ungaria, scrie Bloomberg. 

Traseul reprezintă genul de modernitate europeană pe care Serbia îl râvneşte de ani de zile. Cu toate acestea, linia - construită de China - reprezintă, de asemenea, ceva mai mult politic: modul în care Beijingul ajută la transformarea unui colţ al Europei, în condiţiile în care o mare parte a continentului îl vede acum ca pe un rival strategic.

Legătura feroviară Belgrad-Budapesta va uni capitalele a două ţări care şi-au întărit relaţia cu China şi i-a oferit acesteia o uşă de acces pe un continent care este sfâşiat de relaţiile sale cu a doua cea mai mare economie a lumii.

De la fabricile de baterii auto din Ungaria până la minele de cupru din Serbia, investiţiile chinezeşti directe în cele două ţări depăşesc 15 miliarde de dolari şi vor mai veni şi altele. Noua cale ferată de mare viteză va fi evidenţiată de preşedintele Xi Jinping în timpul unei călătorii în Europa în această săptămână, unde se va opri la Belgrad şi Budapesta după Paris.  

Relaţia se bazează pe bani - împrumuturi, investiţii, comerţ - politică şi chiar sănătate. Preşedintele sârb Aleksandar Vucic spune că doreşte să îşi ducă naţiunea în Uniunea Europeană, deşi a menţinut echilibristica est-vest a ţării sale cu China şi Rusia. Ambele ţări susţin poziţia Belgradului de a nu recunoaşte independenţa Kosovo. Renunţarea la opoziţia faţă de statutul de stat al Kosovo este o condiţie de aderare la UE pentru Serbia.

În Ungaria, ţară membră a UE de două decenii, premierul Viktor Orban şi-a croit propria cale naţionalistă, intrând în conflict cu blocul comunitar în ceea ce priveşte statul de drept şi finanţarea şi ameninţând că se va opune prin veto la ajutorul acordat Ucrainei.

Pentru Xi şi guvernul său, există dividendul politic de a avea legături mai strânse cu două state europene dispuse să asculte de Beijing, precum Bruxelles şi Berlin. Vucic şi Orban, de exemplu, s-au întâlnit amândoi cu Vladimir Putin la un forum internaţional găzduit de China în octombrie anul trecut.

Mesajul pentru alte ţări din Europa de Est este „priviţi ce oportunitate aţi ratat”, potrivit lui Daniel Hegedus, un senior fellow axat pe Europa Centrală la German Marshall Fund.

„Ceea ce vedem este de fapt chinezii demonstrând că ne recompensăm prietenii, cei care rămân cu noi, cei care lucrează cu noi beneficiază în cele din urmă”, a spus el. „Chinezii construiesc un copil minune al investiţiilor chinezeşti pentru a demonstra beneficiile cooperării cu China.”

Amploarea amprentei economice umple un gol lăsat de UE, care este în continuare cel mai mare investitor din regiune. Blocul este văzut din ce în ce mai mult ca un vis îndepărtat în Serbia şi primeşte un buletin de evaluare negativ în Ungaria, unde Orban vorbeşte despre declinul civilizaţiei occidentale.

„Vizita lui Xi este cu siguranţă un gest, un semn de recunoştinţă faţă de Ungaria şi Serbia”, a declarat Gergely Salat, cercetător la Institutul Maghiar de Afaceri Internaţionale, un think tank guvernamental. „Cu şirul de noi investiţii, mai ales împreună cu perspectiva unor împrumuturi chinezeşti ieftine, guvernul de la Budapesta poate afirma că este un succes răsunător”.

În Novi Sad, aşa vede cu siguranţă Veselin Simovic. Managerul căilor ferate a arătat cu mândrie hala renovată a gării principale din oraş, care urmează să fie inaugurată în curând. Muncitorii sudau balustradele scărilor şi puneau gresie.

Legătura feroviară costă 2,9 miliarde de dolari şi este în creştere. Pentru Simovic, este o demonstraţie a modului în care împrumuturile şi know-how-ul chinezesc aduc un gust de tehnologie, precizie şi eficienţă din secolul XXI în Balcanii volatili. El a ripostat criticilor care spun că Vucic a aprofundat legăturile cu China şi a pus în pericol aderarea la UE într-o zi.

„Cei care spun asta, de ce nu ne-au oferit un astfel de ajutor?”, a spus Simovic, în vârstă de 63 de ani, care a văzut infrastructura din oraş distrusă în timpul atacurilor aeriene ale NATO asupra ţării în 1999 din cauza războiului din Kosovo. „Acesta este un salt calitativ. Nu mă aşteptam să văd aşa ceva în viaţa mea profesională”.

Programul preşedintelui a provocat o problemă la Paris, care ar fi preferat ca acesta să viziteze doar Franţa, deoarece Belgradul şi Budapesta au o agendă diferită, a declarat o persoană familiarizată cu pregătirile pentru această călătorie, care a refuzat să fie identificată.

Într-adevăr, această agendă este afişată din plin în Ungaria, unde companiile chineze investesc peste 10 miliarde de dolari.

Compania contemporană Amperex Technology Co. Ltd. construieşte o uzină gigantică de baterii în valoare de 7,3 miliarde de euro (7,8 miliarde de dolari) în apropierea oraşului Debrecen din estul ţării pentru a aproviziona producătorii auto germani. Producătorul de automobile electrice BYD a ales oraşul Szeged din sudul ţării, în apropiere de graniţa cu Serbia, pentru prima sa fabrică din Europa.

Orban s-a opus în mod constant prin veto declaraţiilor UE critice la adresa Beijingului. Pentru el, legăturile cu China fac parte din strategia sa de „deschidere spre est” de stimulare a legăturilor, adesea prin valorificarea apartenenţei Ungariei la UE, care îi acordă naţiunii drept de veto asupra unora dintre cele mai importante decizii. De asemenea, Ungaria le oferă investitorilor chinezi acces la cel mai mare bloc comercial din lume.

„Mulţi vorbesc despre decuplare şi de-risc în aceste zile, ceea ce înseamnă izolarea economiei Europei de cea a Chinei”, a declarat Orban la Forumul Belt and Road de la Beijing din octombrie, unde a fost singurul lider UE prezent. „Cei care susţin conectivitatea, precum Ungaria, resping această politică”.