„Cătălin Predoiu persistă în greşeală şi propune şi acum o prevedere vulnerabilă la definiţia abuzului în serviciu, sărind peste precizarea unui prag valoric. Şi eu cred că nu ar trebui să existe un prag valoric, dar să ne amintim că CCR a decis că trebuie să existe acest prag, altfel articolul rămâne atacabil şi există riscul ca, pe viitor, CCR să se pronunţe iar şi să îl declare neconstituţional. După decizia CCR pe prescripţie, de pe urma căreia scapă acum de dosare şi condamnări mai mulţi infractori, unii cu legături politice clare, nu ar trebui să mai riscăm nimic. Este motivul pentru care, în poiectele de modificare a Codurilor penale pe care le-am depus în Parlament pe 24 noiembrie, am propus un prag valoric la valoarea unui salariu minim brut pe economie. Proiectele USR se află deja pe cursul de avizare în comisii şi, cel mai important, respectă deciziile CCR pentru a nu mai crea vulnerabilităţi şi a nu mai ajuta infractorii să scape de pedeapsă”, declară Stelian Ion, deputat USR şi fost ministru al Justiţiei.

El afirmă că neprecizarea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu nu este singura problemă a propunerilor lui Predoiu de modificare a Codurilor penale şi că proiectele aflate miercuri pe agenda Guvernului Ciucă ignoră mai multe decizii ale CCR.

„În plus, Guvernul Ciucă adoptă cu foarte mare întârziere proiectele de punere în acord a Codurilor penale cu Legea fundamentală, în condiţiile în care jalonul din PNRR corespunzător prevede ca modificările să fie adoptate de Parlament până la finalul acestui an. Întârzierea este total nejustificată dat fiind că proiectele erau finalizate la Ministerul Justiţiei încă din 2021, dar ministrul Predoiu le-a ţinut pe birou până aproape să expire termenul din PNRR, punând astfel în pericol banii europeni. Portiţele pe care ministrul Predoiu le lasă în Codul penal pentru ca infractorii să scape de răspundere vin în contextul în care acelaşi ministru, servitor loial al intereselor preşedintelui, se pregăteşte să instaleze la şefia Parchetului General şi a DNA pe oamenii care îi sunt pe plac lui Klaus Iohannis. Procurorii de rang înalt, care au mai multe puteri acum, graţie legilor Justiţiei marca Predoiu, sunt în continuare numiţi eminamente politic şi aceasta a fost una dintre mizele urmărite de preşedintele Iohannis la refacerea în 2021 a alianţei PSD-PNL. Schimbarea procedurii de numire a procurorilor şefi a fost unul dintre punctele cheie de dispută cu Administraţia Prezidenţială cât timp Ministerul Justiţiei a fost condus de USR prin Stelian Ion. După înlăturarea USR de la guvernare şi cooptarea PSD, procedura a rămas în esenţă neschimbată, astfel că preşedintele Iohannis poate ordona nestingherit cine să conducă Parchetul General şi structurile specializate”, potrivit comunicatului USR.

USR transmite că ministrul Predoiu nu a demarat procedura de numire a procurorului-şef DIICOT, „deşi instituţia este slăbită, fără o conducere plină de peste doi ani, iar România are încă o mare problemă de criminalitate organizată pe linia de trafic de persoane”.