Daca e vorba de suc, romanul e fidel. Daca e vorba de legume si fructe, targuieste in piata, nu la supermarket. Cum va arata peste cinci ani cumparatorul roman?

Mai bine de o treime dintre cumparatori - 35% - isi cauta bautura racoritoare pe care o beau de obicei intr-un alt magazin, daca n-o gasesc din prima incercare. Nu acelasi lucru se poate spune despre tarile din regiune: daca nu gasesc bautura racoritoare preferata, doar 9% din cehi sau 11% dintre unguri mai cauta la un alt magazin, dupa cum arata studiul Shopper Trends realizat de ACNielsen in Bucuresti si noua tari din zona, intre care Polonia, Ungaria, Cehia si Rusia.

Studiul a luat ca reper doar Bucurestiul, pentru ca aici sunt dezvoltate cel mai bine formele moderne de comert - hipermarket (Cora si Carrefour), supermarket (ca Billa, La Fourmi), discounter (XXL Mega Discount) si magazinele tip cash & carry (Metro si Selgros).

Pe ansamblu, cu 11 magazine moderne la un milion de locuitori, Romania este cu mult in urma vecinilor. In Cehia, de exemplu, numarul de magazine moderne este de peste 10 ori mai mare (115), iar in Polonia exista 63 de magazine moderne la un milion de locuitori. In aceste conditii, in Bucuresti, magazinele cash & carry, desi nu se adreseaza consumatorilor finali ci revanzatorilor, si-au conturat foarte clar o nisa intre cumparatorii atenti la preturi. 11% dintre bucuresteni cheltuie mare parte din bugetul alocat cumparaturilor in magazinele cash & carry - de departe cel mai mare procent din regiune. O cincime prefera sa cumpere in hipermarketuri, iar 27% in supermarketuri.

Avantajul pe care il au supermarketurile fata de alte formate - gen hipermarket sau cash & carry - este dat de numarul lor mai mare si de raspandirea geografica mai buna. "Cu toate acestea, hipermarketurile, in numar de numai patru, concentreaza marea parte a cheltuielilor a 20% dintre bucuresteni", spune Bogdana Baltasiu, senior research executive in cadrul departamentului de studii pe consumator din ACNielsen Romania. Nici n-ar fi simplu pentru hipermarketurile din Romania sa atraga mai multi cumparatori, caci, deocamdata, avem doar cinci (patru Carrefour si unul Cora). Strainilor le e mai la indemana sa mearga la cumparaturi in hipermarketuri, caci au mult mai multe, fie ca e vorba de Polonia (193 de hipermarketuri), Cehia (162) sau Ungaria (77).

Asa ca, pana sa aiba si romanii zeci sau sute de astfel de magazine, nu prea au de ales. Trebuie sa mearga in alte tipuri de magazine, fie ca sunt moderne - cash & carry, supermarket sau discounter - fie traditionale, ca micile magazine sau chioscuri din cartier. Pana la urma, obisnuintele sunt foarte puternice. In mintea bucuresteanului este bine infipta ideea ca cele mai bune legume si fructe le gaseste la piata (65%). Pentru aceste produse, polonezii au "migrat" catre magazine specializate, gen aprozar (42%), preferate si de unguri (30%). Totusi, cehii nu se aseamana nici cu romanii, nici cu polonezii - in "cautarea" de legume si fructe, ei merg spre supermarket (40%).

Cand vine vorba de alegerea magazinelor moderne, cumparatorii din Bucuresti au prioritati clare - cel mai important factor il reprezinta promotiile interesante si atractive. Alti factori sunt suprafata magazinelor si existenta unui sortiment larg de produse proaspete.

Paradoxal, pentru romani nu prea are importanta cat de mult au de mers pana la magazin sau unde se afla acesta, factori cheie pentru cumparatorii din celelalte tari din regiune. Ce gasesc in magazin este, insa, mult mai important pentru romani. In afara de racoritoare, romanii manifesta o mare loialitate fata de cafeaua preferata: 54% dintre cumparatori ar astepta sau ar cauta in alte magazine marca preferata decat sa cumpere o marca alternativa.

La fel de hotarati sunt bucurestenii si in ceea ce priveste produsele nealimentare. Astfel, samponul si balsamul se pot lauda cu un nivel asemanator de loialitate pentru marca, 49% dintre cumparatori nefiind dispusi sa inlocuiasca produsul preferat.

Dar in privinta produselor cu marca privata (marcile magazinelor), cumparatorii bucuresteni nu au prea multe informatii. Comparativ cu alte tari din regiune, romanii cunosc cel mai putin (doar 45%) acest tip de produse, fata de unguri (95%) sau cehi (75%). Si mai mic este numarul celor care au cumparat marci private in ultima luna (doar 16%), dintre cei intervievati in cadrul studiului.

Insa in alte tari, marcile private sunt deja un fenomen clar definit: 78% din cumparatorii din Ungaria achizitioneaza regulat produse cu marca privata, cehii avand optiuni asemanatoare (72%).

Un lucru este clar. Toate deciziile de cumparare si consum sunt in permanenta schimbare. O data cu expansiunea comertului modern, care ocupa acum doar circa 20% din retailul romanesc, cu siguranta ca si romanii vor capata alte obiceiuri. Cine are fler si viziune poate anticipa si folosi "miscarile" de viitor ale cumparatorilor.