În concluzia la propunerea legislativă se menţionează că se doreşte ”creşterea calităţii şi performanţei Parlamentului, prin profesionalizarea acestora ca urmare a creşterii atractivităţii şi motivarea specialiştilor din diferite domenii, atât din sectorul public, cât şi din cel priivat, să candideze la alegerile parlamentare”.

EXPUNEREA DE MOTIVE

În plus, parlamentarii iniţiatori doresc ”alinierea parlamentarilor români la principiile care guvernează, indemnizaţiile şi regimul pensiilor parlamentarilor din Parlamentul European (PE) şi a majoritării Parlamentelor din statele membre UE.

Se doreşte, de asemenea, abordarea unitară, prin aplicarea ”aceloraşi principii privind salarizarea/pensionarea acelor care iniţiază/aprobă legile (parlamentarii) cu cei care pun în aplicare legile ( magistraţii).

Iniţiatorii mai spun în concluzie că prin proiectul de lege se elimină ”discriminarea dintre parlamentari, cărora li s-au tăiat pensiile cu caracter specific fucnţiei, în august 2010 şi celelalte categorii de pensii speciale, cărora li s-au întregit pensiile: aviatori, personal diplomatic şi consular parţial), sau care au deja iniţiative legislative, aflate în dezbatere parlamentară: Curtea de Conturi, personalul diplomatic şi consular, funcţionarii parlamentari, grefierii.

Propunerea mai vrea să ”stopeze discriminările create de categoriile cărora li s-au tăiat pensiile, dar care în prezent sunt în plată prin recâştigarea drepturilor în instanţă şi a celor care au pierdut în instanţă acest drept”.

În expunerea de motive se precizează că dispoziţiile prezentei legi au în vedere ”rolul Parlamentului ca putere se stat, răspunderea şi complexitatea pe care o presupune exercitarea demnităţii de parlamentar pentru garantarea integrităţii, independenţei şi imparţialităţii în faţa naţiunii”.

”Întrucât Parlamentul României are calitatea de organ reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, principalele funcţii ale Parlamentului sunt de a adopta legi, de a desemna şi revoca unele autorităţi publice şi de a exercita controlul parlamentar asupra guvernării. Fiind organul suprem reprezentativ al poporului, Parlamentul exercită puterea ce aparţine poporului, fapt ce îl legitimează să supravegheze modul de înfăptuire a politicii statului”, se precizează în expunerea de motive la propunerea legislativă.

Iniţiatorii consideră că ”din perspectiva rolului ce îl are Parlamentul, se desprinde gradul sporit de responsabilitate în respectarea şi îndeplinirea intereselor cetăţenilor, prin interzicerea deputaţilor şi a senatorilor de a exercita orice altă funcţie de autoritate publiă sau activitate comercială incompatibilă cu statutul de parlamentar.

”Astfel, acordarea dreptului la indemnizaţia pentru limită de vârstă apare ca o necesitate ce îşi are esenţa în statutul parlamentar care impune anumite criterii specifice activităţii îndeplinite de parlamentari, în exercitarea mandatului”, mai menţionează parlamentarii iniţiatori care apreciază că interdicţiile impuse parlamentarilor în exercitarea altor funcţii justifică instituirea indemnizaţiei pentru limită de vârstă.

”Exercitarea mandatului de deputat sau senator nu presupune relaţii de muncă instituţionale”, spun parlamentarii, arătând că în elaborarea legii, au avut în vedere distincţia dintre salariu şi indemnizaţia de parlamentar, în sensul Codului Muncii.

Iniţiatorii mai precizează că parlamentarii ”nu au calitatea de angajaţi, activitatea lor desfăşurându-se în slujba Poporului şi nu a Parlamentului României”.

”Neavând calitatea de angajaţi, parlamentarii nu beneficiază de prevederile articolului 10 din Codul Muncii. Prin urmare, indemnizaţia de parlamentar conform legii 96/2006 nu reprezintă salariu şi la aceasta nu se adaugă sporurile prevăzute în legislaţia muncii, afectând astfel valoarea punctului de pensie”, spun iniţiatorii proiectului de lege.

Astfel, ”interdicţiile şi incompatibilităţile impuse parlamentarilor, similare cu cele ale magistraţilor, fac imposibilă suplimentarea contribuţiilor la asigurările sociale de stat, pe durata exercitării mandatului, astfel că acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă se impune la şi o măsură compensatorie”.

Parlamentarii mai arată în expunerea de motive că, în elaborarea legii, s-au avut în vedere prevederile constituţionale şi legislaţia în vigoare, reglementările ţărilor comunitare şi aplicarea acesteiea printr-o politică corectă de respectare a drepturilor fosştilor deputaţi şi senatori.

Ei mai afirmă că această lege ”creează un cadru de normalitate necesar pentru recunoaşterea activităţii desfăşurată în Parlament şi dă un punct de responsabilitate deputaţilor şi senatorilor aflaţi în exercitarea mandatului şi a misiunii pentru care au fost aleşi în serviciul certăţenilor”.

”Iniţiativa legislativă astfel cum a fost elaborată recunoaşte un drept al deputaţilor şi senatorilor pentru perioada când au activat doar în cadrul Parlamentului, activitate ce implică un grad sporit de responsabilitate în respectarea şi îndeplinirea intereselor cetăţenilor, prin obligarea deputaţilor şi senatorilor de a nu exercita nicio altă funcţie incompatibilă cu statutul de parlamentar”, mai menţionează documentul depus la Parlament.

Prin urmare, se arată în concluzie, ”la momentul împlinirii vârstei standard de pensionare, deputaţii şi senatorii au dreptul la indemnizaţie pentru limită de vârstă, ca un drept firesc, echitabil şi compensatoriu pentru perioada de activitate parlamentară”.

Potrivit proiectului, deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunara pentru activitatea de parlamentar, de indemnizaţie urmând să beneficieze doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar.

Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii.

"Cuantumul indemnizaţiei se acordă în limita a 3 mandate şi reprezintă produsul obţinut prin înmulţirea numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

Cuantumul îl reprezintă produsul obţinut prin înmulţirea numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară realizată în luna anterioară solicitării de pensionare. Pentru mandate incomplete indemnizaţia se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de 6 luni de activitate parlamentară. Indemnizaţia se actualizează ori de câte ori se majorează sau se indexează indemnizaţia brută lunară a unui deputat sau senator aflat în exercitarea mandatului, cu aceeaşi dată. Indemnizaţia de parlamentar se cumulează cu cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public precum şi cu orice alte venituri realizate. Indemnizaţia este supusă impozitului pe venit şi contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, se suportă din bugetul de stat. Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în MO", se arată în proiect.