Inflaţie record. Creşteri de dobânzi. Scădere a puterii de cumpărare. Prudenţă în consum. Probleme de stocuri. Acestea sunt doar câteva dintre provocările cu care s-a confruntat comerţul local în 2022, un an mult aşteptat, care ar fi trebuit să fie primul de normalitate după criza sanitară care a dat o lume întreagă peste cap. În realitate, deşi restricţiile impuse în pandemie au fost ridicate, iar oamenii şi-au reluat obiceiurile, anul trecut a adus cu sine un război la graniţa României şi multiple alte probleme care au derivat fie din acest conflict militar, fie din măsurile adoptate de guverne şi companii în cei doi ani de criză sanitară. Astfel, anul trecut, inflaţia a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii zeci de ani, salariile nu au putut să ţină pasul, iar oamenii s-au trezit la final de lună cu mai puţini bani în buzunar. Practic, au sărăcit. În acest context, 2023 pare să fie în zodia incertitudinii, deşi conform zodiacului chinezesc lumea abia a intrat în anul iepurelui, care ar trebui să aducă relaxare, echilibru şi introspecţie.

Anul 2023, la fel ca şi precedentul, va sta sub semnul inflaţiei, fenomen care a pus o lume întreagă pe jar. Occidentul vorbeşte despre creşteri de preţuri nemaivăzute de 40 de ani, pe când pentru Europa de Est aceasta este o problemă cu care regiunea s-a mai confruntat, mai ales în primul deceniu de după comunism.

Chiar şi acum, ţările baltice, dar şi România, Ungaria sau Polonia au anunţat niveluri superioare ale inflaţiei comparativ cu Franţa, Spania sau Italia. Proximitatea războiului, dar şi o serie de alţi factori şi-au spus cuvântul.

În cazul României, inflaţia s-a apropiat de 17% în toamna lui 2022, producătorii, transportatorii, retailerii, toţi vorbind în cor de creşteri de preţuri pe bandă rulantă. Pentru 2023, ei se aşteaptă ca inflaţia să continue să fie o problemă, cu efecte asupra consumului privat. Totuşi, ritmul de majorare a preţurilor se va tempera.

„Intensitatea inflaţiei va scădea începând cu anul acesta”, afirmă Daniel Gross, CEO-ul Penny România, parte a grupului german Rewe, retailer ce deţine local 336 de unităţi de tip discount.

Deşi ritmul scumpirilor se va tempera, nivelul din pandemie al preţurilor (considerat a fi cel mai redus) va fi – multă vreme – doar o amintire. Un coş zilnic de cumpărături s-a scumpit cu 30-40% în doar un an, în condiţiile în care salariile au crescut cu mai puţin de jumătate. Oamenii au ajuns astfel să îşi permită mai puţin din acelaşi salariu.

„Clienţii se uită mai mult după produsele  marcă proprie, după gramaje mai mici sau articole cu un raport preţ – calitate favorabil”, confirmă Daniel Gross.

În contextul creşterilor de preţuri, al majorărilor de dobânzi, al faptului că salariile nu urcă la fel de repede precum cheltuielile şi în condiţiile generale ale incertitudinii din piaţă, e normal ca consumatorii să fie mai precauţi şi mai atenţi pe ce îşi cheltuie banii.

Încă din toamna anului trecut executivii au observat o orientare către produse mai ieftine, către bunuri la ofertă sau către gramaje mai mici. Tudor Manea, CEO-ul eMAG, cel mai mare retailer din online-ul românesc, spunea atunci că având în vedere inflaţia şi presiunea pusă pe bugetele familiilor, oamenii s-au orientat tot mai mult către promoţii.

„Am văzut în ultimul trimestru de anul trecut că au început să scadă cantităţile cumpărate pe fond de inflaţie. E o bătălie acerbă pe fidelizarea clientului”, confirmă acum şi Gaetan Pacton, CEO-ul Profi.

Oamenii, în general, în perioadele bune, se mută către produsele mai scumpe, această schimbare fiind una sănătoasă pentru business dat fiind că apare în condiţiile creşterii puterii de cumpăre. La polul opus, în perioadele dificile se întâmplă invers, factorul psihologic jucând şi el un rol important în acest proces.

Dată fiind această prudenţă în consum în 2023, mărcile private vor continua să câştige teren. Produsele ce poartă mărci precum Pilos, K-Classic sau Gusturi Româneşti ajunseseră la jumătatea lui 2022 (cele mai recente date) să aibă 25% cotă de piaţă din vânzările de bunuri FMCG în valoare. Principalul avantaj al acestor mărci create de retaileri îl reprezintă preţul cu până la 30% mai mic decât al brandurilor consacrate. Pe de altă parte, achiziţiile de impuls sau de „răsfăţ” se vor rări.

Totuşi, nu toţi jucătorii vor fi afectaţi în mod uniform şi nu toate segmentele din comerţ vor avea aceeaşi evoluţie.

Spre exemplu, consumatorii de produse premium vor fi ultimii care îşi vor schimba obiceiurile, acest segment de piaţă fiind de fiecare dată cel mai rezistent în crize. Indiferent de e vorba de modă de lux, de alimente premium sau de maşini scumpe, actorii din comerţul de astfel de bunuri ar putea să iasă câştigători.

„Clienţii noştri sunt copii şi familii cu copii, iar în acest segment simţim mult mai puţin dereglările din piaţă”, afirmă Alina Donici, cofondatoarea Artesana, un producător de lactate activ pe segmentul premium. Ea spune că oamenii sunt mai puţin dispuşi să facă schimbări în alimentaţia celor mici, chiar dacă inflaţia le mănâncă din puterea de cumpărare.

La rândul său, Dochiţa Zenoveiov, fondatoarea Inoveo şi un executiv din industria de brading, spune că şi dacă un client de bunuri premium sau de lux îşi schimbă comportamentul, el nu renunţă la brand, ci se orientează către alte produse ale aceleiaşi companii. Astfel, poate nu cumpără o geantă, ci un portofel, iar în cazul acestuia din urmă marja de profit e chiar mai mare pentru marca respectivă.

În ceea ce priveşte comerţul românesc, evoluţia vânzărilor va diferi puternic şi de la un sector la altul, cel mai afectate urmând a fi pieţele care oferă produsele de valoare mare, văzute drept investiţii.

Oamenii de rând îşi vor concentra atenţia pe bunurile de strictă necesitate, cum ar fi cele alimentare, de îngrijire personală sau a locuinţei, pe când la electrocasnice, mobilă sau maşini vor analiza mult mai atent orice achiziţie. Şi în timpul crizei financiare anterioare aceste pieţe au suferit cele mai mari scăderi, de până la 50% în doi ani de zile, tocmai pentru că puterea de cumpărare a oamenilor a scăzut rapid. Acesta a fost cazul pieţei de electro-IT, care încă de anul trecut a început să simtă din nou presiunea schimbării. Spre comparaţie, în pandemie, acelaşi sector a fost vedeta comerţului.

„Realitatea economică de la luna iunie încoace stă sub semnul inflaţiei, care s-a manifestat prin creşterea preţurilor la curentul electric, prin creşterea dobânzii pe moneda naţională etc”, spune Dan Ostahie, proprietarul Altex, liderul comerţului electroIT românesc.

Pentru 2023 temerile sale cele mai mari sunt legate de situaţia macroeconomică a României, mai exact de faptul că este al treilea an cu deficit bugetar mare. Guvernul a construit bugetul pe un deficit de 4,4% din PIB, dar Consiliul Fiscal vorbeşte chiar de 5,7% din PIB pe actuala construcţie.

„Acest deficit bugetar, în mod indirect, se va răsfrânge negativ în economie. Apoi, tot legat de acest aspect (tot la capitolul temeri pentru 2023 – n.red.) ar fi efectul inflaţiei sau chiar o creştere a cursului de schimb valutar.”

Într-o economie slăbită, cumularea acestor factori poate duce la anumite situaţii limită, care ar putea forţa guvernul să introducă taxe şi impozite suplimentare. Asta doar dacă ar fi să luăm în calcul scenariul negativ. Scenariul pozitiv ar fi o absorbţie foarte bună a fondurilor europene, care să ajute compensarea deficitului bugetar, care nu va putea fi compensat decât prin investiţii străine directe.

„Apoi, am putea avea o creştere economică de peste 4%. Şi, desigur, o stabilitate politică este absolut necesară în aceste vremuri tulburi, cu război şi tot felul de conflicte la nivel european”, explică Ostahie.

După doi ani de pandemie şi un 2022 care a venit la pachet cu un război în Europa, ceva inimaginabil acum puţină vreme, viitorul apropiat stă şi el sub semnul întrebării. Sunt multe întrebări, dar puţine răspunsuri.

„Deşi ne dorim ca acest an 2023 să fie unul de redresare pe toate planurile, realitatea este că pentru o revenire este nevoie de asumare publică şi privată, cu implicaţii corecte şi susţinute, lecţii învăţate şi curaj de a schimba lucrurile. Pentru început, există discuţii susţinute la nivel public despre redresarea postcriză şi gestionarea situaţiei globale în contextul actual”, spune Julien Munch, CEO al Carrefour România.

El adaugă că perturbările din zona lanţului de aprovizionare şi creşterea costurilor de energie sunt elemente care încă provoacă îngrijorare în industrie. Alte două provocări globale actuale menţionate de CEO-ul Carrefour sunt schimbările climatice şi exploatarea resurselor, cu impact la nivel macro asupra economiei şi vieţii oamenilor. „Însă fiecare provocare poate fi un imbold pentru noi oportunităţi şi investiţii”, adaugă el.

Retailerii, mai ales cei din comerţul modern, vor continua să deschidă magazine, în special de dimensiuni mai mici. Anual, în ultimii circa 10-15 ani, indiferent de contextul economic s-au deschis, în medie, 250-350 de unităţi noi. Marii jucători din comerţul alimentar spun că în continuare cota de piaţă a comerţului modern este mai mică (circa 70%) decât în regiune sau Occident (până la 85%), aşa că loc de expansiune mai e, atât în urban, cât şi în rural.

„În România am întâlnit o expresie care îmi place mult – „tot răul spre bine” (referitor la provocările actuale şi la cele din ultimii ani – n.red.). Pe noi, finalul de an 2022 ne-a găsit în plin proces de expansiune. Am deschis recent magazinul cu numărul 1.500 din Europa chiar aici, în Bucureşti. Pentru 2023, avem în plan deschiderea a cel puţin zece magazine şi modernizarea altor zece. Considerăm că până în 2025, e loc pentru 200 de hipermarketuri pe piaţa locală”, spune Marco Hoessl, CEO al Kaufland România şi Moldova.

Totuşi, scumpirea materialelor de construcţii, temperarea consumului şi orientarea românilor către anumite formate de magazine ar putea duce la evoluţii diferite. Unii jucători vor apăsa mai tare pedala acceleraţiei, pe când alţii vor frâna. Deja există voci care spun că în birourile executivilor din retail alimentar se refac anumite planuri de expansiune.

„Păstrăm viteza de dezvoltare la 250 de deschideri şi modernizări, dar căutăm cele mai profitabile opţiuni de extindere, pentru că finanţarea s-a scumpit de cinci ori”, confirmă Gaetan Pacton, şeful Profi.

Şi jucătorii din electro-IT, mobilă sau modă vorbesc despre dezvoltare şi despre expansiune în noul an, doar că şi ei spun că ritmul dezvoltării e dat de câte malluri şi parcuri de retail apar. Şi nu mai sunt la fel de multe ca înainte de pandemie.

Şi asta în contextul în care anul trecut, după ridicarea restricţiilor, oamenii s-au întors în offline, în malluri, în restaurante, în oraş. Iar această revenire la obiceiurile “de altădată” s-a văzut în vânzările comerţului online.

Spre exemplu, în 2022 (în primele 11 luni, cele mai recente date), vânzările jucătorilor pur online (care nu au şi magazine fizice) au scăzut cu 5% versus aceeaşi perioadă din 2021, arată datele INS. O explicaţie poate fi şi faptul că baza de comparaţie era deja una foarte bună dat fiind că în pandemie oamenii au stat acasă şi au comandat de pe internet. Totuşi, scăderea a venit şi pentru că anul trecut, odată cu ridicarea restricţiilor, oamenii au revenit în offline. Iar în 2023, cele două medii – online şi offline – va trebui să găsească un metodă de convieţuire, un echilibru.

„Mixul de cumpărături online-offline va rămâne clar o constantă de acum încolo. Explozia tehnologiei, investiţiile în inovaţie au devenit şi ele o constantă şi cu siguranţă vor influenţa mult tendinţele”, spune CEO-ul Carrefour România.

Astfel, comerţul online se va întoarce la ritmuri de creştere mai „pământene”, apropiate în unele cazuri de cele de dinainte de pandemie.

Această schimbare de ritm i-a luat prin surprindere pe jucătorii din domeniu, care sperau că vor avea suficient vânt în pânze să meargă mai departe la fel de repede ca în 2020-2021. Din acest motiv, mulţi retaileri pur online stau pe stocuri mari astăzi. Nu este însă doar cazul acestor jucători, sunt şi comercianţi offline care au aceeaşi problemă.

Retailerii şi producătorii de electrocasnice, de echipamente sportive sau modă stau pe stocuri, companiile anticipând vânzări peste cele realizate în 2022. Mulţi jucători au acumulat marfă în depozite în ultimul an şi pentru a se pune la adăpost de noi creşteri de preţ într-o perioadă marcată de inflaţie. Totuşi, într-o lume guvernată de cerere şi ofertă, stocurile masive coroborate cu lipsa apetitului de consum ar trebui să ducă la o echilibrare a preţurilor.

În 2022, au existat în continuare şi unele produse sau domenii unde au mai apărut probleme pe lanţul de aprovizionare, dar redeschiderea economiei chineze reprezintă în acest sens o veste bună. Aşa că, în 2023, pare că problema va fi prea multe, nu prea puţine produse pe stoc. Reversul medaliei este că tocmai de aceea, scumpirile vor fi mai lente şi mai mici.

Chiar şi aşa, ritmul de creştere a consumului privat va încetini puternic, după ce în 2021 avansul a depăşit 10%, iar anul trecut (în primele 11 luni, cele mai recente date) plusul s-a oprit la aproape jumătate (4,5%). Prudenţa oamenilor când vine vorba de cum îşi cheltuie banii şi inflaţia care va continua să fie o problemă - chiar dacă nivelul ei va fi mai redus decât în 2021 - vor trage în jos apetitul pentru shopping.

Totuşi, chiar şi când sunt mai prudenţi, consumatorii nu mai aleg doar în funcţie de preţ şi brand, ci iau în calcul mult mai multe elemente şi sunt mult mai atenţi la aspecte legate de sustenabilitate, de provenienţa unui bun, de reţeta lui sau de ce conţine, de modul în care a fost realizat, unde şi de către cine. Şi asta pentru că în ultimul deceniu puterea de cumpărare a crescut şi oamenii au avut acces la o paletă largă de bunuri. În acest context, brandurile mici, chiar dacă sunt noi în piaţă, au şansa să reziste şi chiar să iasă câştigătoare în lupta cu numele mari, care au deja istorie.

„Un trend pe care îl anticipăm este ideea de Locality, care presupune localizare, ce aduce cu sine scurtarea lanţurilor de aprovizionare şi asigură prospeţimea. Un alt trend este preferinţa consumatorilor pentru produse româneşti. Sustenabilitatea va câştiga din ce în ce mai multă importanţă – costurile cu energia îi vor face pe români mai conştienţi de importanţa acestui subiect. Un alt trend important este digitalizarea”, confirmă şi Daniel Gross de la Penny.

Digitalizarea a fost şi rămâne cuvântul de ordine în comerţ. O parte dintre investiţii vor fi vizibile cu ochiul liber de către consumator, fiind vorba de aplicaţii, de programe de loialitate, de metode diferite de plată sau de modul în care sunt afişate preţurile. Altele însă, sunt investiţii în

back-office, menite să fluidizeze procesele, pentru un mai bun management al stocurilor sau pentru o eficientizare a personalului.

„Atât retailul tradiţional, cât şi comerţul B2B (wholesale, angro) vor grăbi digitalizarea, dezvoltând tot mai multe servicii online. Se vor lansa aplicaţii şi capabilităţi virtuale care vor fi integrate de comercianţi, care vor înlocui munca fizică şi repetitivă efectuată de angajaţi, oferind consultanţilor din aceste domenii posibilitatea de a-şi concentra atenţia, mai degrabă, pe analiză şi pe cercetare de piaţă, pe luarea unor decizii strategice de business, mai puţin pe execuţia în sine”, spune Adrian Ariciu, CEO al Metro România.

Creşterea comerţului de proximitate, dar şi dezvoltarea platformelor de tip marketplace, adoptarea rapidă şi în număr tot mai mare a energiei verzi şi accelerarea digitalizării sunt principalele tendinţe identificate de către executiv.

„Prima tendinţă pe care o observăm constă în creşterea comerţului de proximitate în contextul macroeconomic actual marcat de scumpirea combustibilului (costul transportului) – motiv pentru care apropierea şi confortul vor triumfa în cazul metropolelor aglomerate.”

Şi Gaetan Pacton, CEO-ul Profi, afirmă că în retailul alimentar, segmentul de proximitate creşte rapid, inclusiv pe nişa de benzinării. El face referire la parteneriatele dintre Auchan şi Petrom şi Carrefour şi Rompetrol. Asta înseamnă o competiţie tot mai acerbă.

În 2022, campionul expansiunii a fost Auchan, detronând Profi. Compania a accelerat puternic dezvoltarea în ultimii doi ani, pariind pe deschiderea de magazine de proximitate MyAuchan în interiorul benzinăriilor Petrom. În 2022 retailerul a deschis în total 154 de unităţi, respectiv două supermarketuri de mari dimensiuni şi 152 de magazine MyAuchan în staţiile Petrom. Ţinta e ca magazinele Auchan să fie în toate cele 400 de benzinării Petrom.

De altfel, şi lanţurile de benzinării, actor important al comerţului local, încearcă tot mai mult în ultimii ani să vină cu concepte noi pentru a avea şi alte surse de venit, dincolo de vânzarea de carburant. Spre exemplu, lanţul de fast-food KFC, controlat local de grupul Sphera Group, a deschis un restaurant în cadrul benzinăriei Rompetrol amplasată pe autostrada Deva-Sibiu. Acesta este, conform datelor ZF, un prim astfel de proiect de asociere între cele două mărci.

Similar, grupul Carrefour, activ în retailul cu dominantă alimentară, a semnat acum un an un parteneriat cu Rompetrol, care operează o reţea de peste 1.200 de staţii de carburanţi în România, astfel că francezii au deschis o serie de magazine „test” în cadrul benzinăriilor. În funcţie de rezultate, parteneriatul ar putea fi extins. Cele două părţi nu au comunicat nimic în acest sens.

În ultimii 3-4 ani, tot mai mulţi jucători au încercat reţeta parteneriatelor. Unindu-şi forţele, companiile ajung la mai mulţi clienţi, iar în final acest lucru se poate traduce în vânzări crescute. Spre exemplu, Auchan, Coca-Cola şi Petrom sunt trei companii-gigant care au creat un concept mixt de retail în România. Mai exact, retailerul francez Auchan a semnat un parteneriat cu gigantul Coca-Cola astfel încât în magazinele de proximitate MyAuchan din cadrul benzinăriilor Petrom să se găsească un coffee corner (un spaţiu mic de pregătit cafeaua) sub brandul Costa Coffee. Aşa au apărut şi alte asocieri precum restaurantele fast-food Subway şi benzinăriile Petrom, compania de curierat Fan Courier şi retailerul de carburant OMV.

Această asociere are în spate aceeaşi ţintă: fidelizarea clienţilor deja existenţi şi atragerea unora noi. Iar în general, comercianţii merg după consumatori, oriunde ar fi ei. Unii sunt în benzinării, alţii la mall, alţii în stradal.

„În stradal, există cicluri de 5-7 ani. A existat o vreme când spaţiile erau ocupate de chioşcuri, apoi am trecut la supermarketuri. A fost era sucursalelor bancare. Acum sunt farmaciile, care cred că vor rămâne, şi businessurile din segmentul alimentar, atât magazine, cât şi afaceri din HoReCa. Ele vor prolifera”, spune Gaetan Pacton.

Tot în ceea ce priveşte viitorul, o altă tendinţă o reprezintă adoptarea rapidă a energiei verzi şi creşterea preocupării pentru schimbările climatice şi efectele produse de acestea.

„Metro a investit în tehnologie menită să ducă la economisirea de energie consumată de echipamentele cu care sunt dotate magazinele. Vom continua aceste investiţii până la implementarea în toată reţeaua. Totodată, pe măsură ce device-urile inteligente de economisire a energiei vor continua să se dezvolte, le vom adopta în funcţie de relevanţa lor pentru tipul activităţii noastre”, spune Adrian Ariciu. Proiecte similare anunţă mai mulţi retaileri, precum Penny sau Altex care afirmă că acesta este viitorul.

Este dificil de prezis cu exactitate viitorul comerţului într-o lume a inteligenţei artificiale, a robotizării, a online-ului şi a multor alţi factori, şi asta mai ales pentru că e vorba de un sector extrem de mare şi de divers.

Comerţul în ansamblul său este un domeniu ce grupează sub aceeaşi umbrelă atât lanţurile de hipermarketuri şi supermarketuri, micii comercianţi, farmaciile, magazinele de modă, cosmetice, mobilă sau electrocasnice, cât şi traderii agricoli, distribuitorii de medicamente sau vânzătorii de maşini. Astfel, este un domeniu care în 2021 aduna aproape 220.000 de firme cu 800.000 de salariaţi şi cu afaceri cumulate de 775 mld. lei.

Mai bine de un sfert dintre companiile din economie (27,4%) şi-au declarat ca obiect de activitate comerţul, indiferent de forma lui – cu amănuntul sau ridicata – sau de segment. Pondere e chiar mai mare la vârful mediului de business local, unde aproape 3.800 dintre cele mai mari 10.000 de firme din România activează în comerţ, o dovadă privind cât de important este acest sector pentru economia locală.

Cei mai mulţi jucători sunt internaţionali, însă între ei, chiar şi la vârf, îşi fac loc şi afaceri antreprenoriale precum Dedeman sau Catena. Numărul acestora din urmă este relativ mic, însă există industrii precum bricolaj, electro-IT sau retail farma unde deţin poziţii-cheie.

În pofida faptului că este o piaţă cu circa 220.000 de jucători, comerţul este o piaţă puternic concentrată la vârf, primii 20 de actori au afaceri de 176 mld. lei în 2021 (plus 20% faţă de anul anterior) adică aproape un sfert din toată industria. Pragul de intrare în top 20 este de peste 4 mld. lei, un nivel pe care, în alte domenii majore din economie nu îl ating nici măcar liderii. La vârful pieţei sunt companii în special din comerţul alimentar – opt din 20, dar şi patru benzinari, doi jucători din farma şi câte un reprezentant al industriei de tutun, bricolaj, comerţ online, retail electro-IT, comerţ agricol şi distribuţie de bunuri electro-IT. 

Datele pe 2022 nu sunt încă publice, dar conform estimărilor actuale, cifrele de afaceri ale celor mai multor jucători au fost pe plus. Doar că, în 2022, nu de puţine ori, o creştere poate avea în spate doar inflaţia record şi nimic altceva. În ceea ce priveşte profitul însă, veştile nu par tocmai bune.

În aceste condiţii, cum arată viitorul apropiat? Atât pentru cei foarte mari, dar şi pentru cei mici, 2023 se preconizează a fi un an dificil, cu multe provocări. Şi totuşi, România pare că are ce îi trebuie să fie ceea ce a fost Polonia în criza anterioară, din 2009-2010, un „miracol”.

„Criza pe care o vedem este una reală. Ea se va manifesta mai concret în prima parte a anului 2023. Totuşi, cred că lucrurile arată bine pentru România, economia e pe trend ascendent, avem motive de optimism moderat când vine vorba de dezvoltarea businessului”, conchide Dan Ostahie.

Zece tendinţe şi direcţii de mers identificate de compania de cercetare de piaţă Euromonitor pentru comerţ şi consum:

1. Authentic automation - Tehnologia care va avea un element de umanitate va fi câştigătoare. Oamenii nu vor să vorbească doar cu roboţi atunci când au întrebări sau probleme, ei caută în continuare contactul uman. Totuşi, consumatorii vor procese automatizate, rapide, unde nu există probleme. Astfel, companiile trebuie să găsească un echilibru între cele două.

2. Bugeteers - Într-o perioadă în care preţurile au explodat, iar puterea de cumpărare a început să scadă, oamenii devin mai precauţi. În aceste condiţii, unii consumatori decid să economisească mai mult, alţii vor căuta produse mai ieftine cum ar fi mărcile private. Există şi aceia care se vor orienta către magazine cu preţuri mai mici, precum cele de discount.

3. Control the scroll - Oamenii vor avea grijă cât timp petrec pe internet şi cum petrec acest timp. Astfel, afacerile vor trebui să gândească modalităţi prin care să ofere experienţe digitale relevante consumatorilor lor.

4. Eco economic - Consumul este raţionalizat, dar nu doar din motive financiare, ci şi de risipă. Oamenii sunt tot mai atenţi la amprenta lor asupra planetei. Astfel de consumatori vor încerca să reducă pe de-o parte risipa alimentară. Apoi, vor încerca să reducă şi consumul de energie, de apă sau emisiile de carbon. Produsele stricate vor fi reparate, iar unele articole vor fi închiriate mai degrabă decât cumpărate. Totodată, opţiunea de produse second hand şi nu noi devine tot mai populară.

5. Game on - Jocurile video sunt tot mai populare pentru consumatorii de toate vârstele. Oamenii folosesc astfel mediul digital pentru a evada din realitatea marcată de probleme.

6. Here and now - Oamenii trăiesc tot mai mult în prezent, mai degrabă decât în viitor. Deşi, în general, consumatorii sunt prudenţi în achiziţii în această perioadă, şi sunt atenţi la modul în care şi cheltuiesc banii, ei îşi permit un răsfăţ din când în când. Afacerile pot profita de acest tip de comportament şi pot crea varii modalităţi de loializare a consumatorilor sau pot crea campanii pentru diferite ocazii.

7. Revived routines - Oamenii revin la viaţa lor normală de dinainte de pandemie şi îşi reiau obiceiurile de atunci, deşi există multe incertitudini în jur. Astfel, oamenii vor continua să iasă şi va creşte consumul în oraş mai degrabă decât cel de acasă, care a duduit în pandemie. Astfel, 39% dintre consumatori au spus că vor să se vadă face to face cu oamenii, mai degrabă decât virtual, în următorii cinci ani.

8. She Rises - Egalitatea de şanse pentru femeile din toată lumea este un subiect ce continuă să fie în prim plan în 2023. După ce s-a întâmplat în Iran anul trecut, această tendinţă nu avea cum să lipsească dat fiind că există multe de făcut în multe colţuri de lume.

9. The Thrivers - Oamenii sunt tot mai obosiţi şi mai stresaţi, numărul celor care se declară în burnout e la un nivel maxim record. Companiile trebuie să vină cu produse şi servicii de necesitate, renunţând astfel la artificii care ar încărca şi mai mult viaţa consumatorilor.

10. Young and disrupted - Reprezentanţii Generaţiei Z sunt siguri pe ei, ştiu ce vor şi sunt fideli propriilor credinţe şi propriilor idei. Ei nu vor să fie influenţaţi, ci să influenţeze, astfel că 44% dintre reprezentanţii acestei generaţii vor să îşi dezvolte brandul personal în online. În lumea lor, unde conţinut e foarte mult, dar atenţia e tot mai limitată, brandurile trebuie să se evidenţieze clar pentru a rezista.

Mai puţin, mai atent,  mai sustenabil

Timp de mulţi ani, consumul local a fost guvernat de un factor decisiv – preţul. Ulterior, cu cât puterea de cumpărare a crescut, cu cât oamenii au călătorit mai mult şi au fost expuşi la o mai largă paletă de branduri, cu atât comportamentul la shopping s-a schimbat şi el. Astăzi, chiar şi în contextul unei inflaţii record, preţul nu mai este singurul – şi nici măcar principalul – argument în procesul de achiziţie. Oamenii se uită astfel la o paletă extinsă de elemente, de la ingrediente la locul de fabricaţie şi de la povestea brandului la sustenabilitate. Acesta din urmă este un argument care cântăreşte tot mai greu în procesul de cumpărare, iar asta într-o perioadă în care oamenii au tot mai mare grijă de ei înşişi, dar şi de planetă. Astfel, afacerile sustenabile câştigă teren atât în comerţul alimentar, cât şi în cel de modă sau mobilă.

Jucătorii din retailul cu dominantă alimentară şi actorii din HoReCa au spus în mai multe rânduri că România este o ţară unde risipa alimentară reprezintă o problemă majoră. Şi nu este singura ţară în această situaţie, la fel se întâmplă în multe alte colţuri de lume.

În ceea ce priveşte piaţa locală, ei au pus-o pe seama faptului că în capitalism, odată cu creşterea bunăstării, oamenii au început să îşi cumpere tot ce şi-au dorit, şi poate, anterior, nu au avut cum sau de unde să îşi ia.

În ultimii ani însă, o pondere tot mai mare a populaţiei a început să fie mai atentă la acest tip de aspecte. Mai mult, în prezent, în contextul unei inflaţii galopante, oamenii devin tot mai prudenţi în consum şi, indirect, sunt mai atenţi la ce şi cât cumpără. Cumpără mai puţin şi aruncă mai puţin. Acelaşi lucru se întâmplă şi în alte sectoare ale comerţului.

„Sustenabilitatea va câştiga din ce în ce mai multă importanţă – costurile cu energia îi vor face pe români mai conştienţi de importanţa acestui subiect”, confirmă şi Daniel Gross, CEO-ul retailerului Penny.

Astfel, produsele stricate vor fi reparate, iar unele articole vor fi închiriate mai degrabă decât cumpărate. Totodată, opţiunea de produse second hand şi nu noi devine tot mai populară, spun şi analiştii companei de cercetare de piaţă Euromonitor.

Piaţa de articole la mâna a doua se află de mai mulţi ani pe un trend ascendent, însă într-o perioadă marcată de inflaţie pe de-o parte şi de atenţia tot mai mare acordată de consumatori temelor legate de sustenabilitate pe de alta, ea este aşteptată să explodeze. În acest context, unii dintre cei mai mari retaileri non-food din lume, în funte cu Inditex – proprietarul Zara -, H&M, Ikea sau Decathlon, şi-au făcut loc pe piaţa articolelor second hand, lansând varii iniţiative care să le asigure o felie din această industrie aflată în plin avânt şi care pare că va căpăta proporţii tot mai mari în următoarea perioadă. Spre exemplu, piaţa de modă second hand, cea mai vizibilă dintre toate şi totodată cea pentru care există cele mai multe date, este estimată la

96 mld. dolari în 2021, potrivit companiei de cercetare Statista, citată de Forbes. Din 2019 până în prezent, piaţa de modă second hand a crescut cu 55%, conform World Economic Forum care citează tot publicaţia americană Forbes.

Aceste cifre arată dezvoltarea accelerată din ultimii ani, dar reprezintă şi un indicator pentru o evoluţie pozitivă ulterioară, în condiţiile în care perioada actuală, marcată de inflaţie, îi determină pe consumatori să fie mai atenţi la modul în care îşi cheltuie banii. Totodată, consumatorii – mai ales cel din generaţiile Millennials şi Z – sunt tot mai atenţi la aspectele legate de sustenabilitate şi mediu, aşa că se orientează mai degrabă către produse prepurtate sau care au mai fost folosite. Apetitul pentru piese de mobilier, pentru echipamente sportive sau pentru haine second hand vine şi în contextul în care consumerismul este un important factor de polulare. Spre exemplu, industria modei este una dintre cele mai poluante din lume, fiind responsabilă pentru 10% din emisiile de dioxid de carbon, conform Bloomberg.

DANIEL GROSS, CEO-UL PENNY ROMÂNIA: Intensitatea inflaţiei va scădea începând cu anul acesta. Totuşi, clienţii se uită mai mult după produsele marcă proprie, după gramaje mai mici sau articole cu un raport preţ – calitate favorabil