Alianţa Nord-Atlantică a transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, a anunţat miercuri seară secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. "Ne confruntăm cu un moment critic pentru securitatea euro-atlantică. Acumularea de forţe militare ruse în interiorul şi în jurul Ucrainei continuă, cu peste 100.000 de trupe poziţionate şi altele aflate pe drum, inclusiv prin dislocări semnificative în Belarus. Cerem Rusiei din nou să acţioneze imediat pentru reducerea tensiunilor. NATO crede cu fermitate că tensiunile şi dezacordurile trebuie rezolvate prin dialog şi diplomaţie, nu prin forţă sau prin ameninţări cu utilizarea forţei", a afirmat Jens Stoltenberg, conform stenogramei declaraţiilor, vizualizată de MEDIAFAX.

"Astăzi, NATO a transmis răspunsuri scrise Rusiei. Am făcut acest lucru în paralel cu Statele Unite. Sunt trei domenii în care observăm spaţiu de progrese. În primul rând, relaţiile NATO-Rusia. Rusia a întrerupt relaţiile diplomatice cu NATO, ceea ce face dialogul mai dificil. Deci, ar trebui să restabilim reprezentanţele la Moscova şi Bruxelles. De asemenea, ar trebui să utilizăm în totalitate actualele canale de comunicaţii militare, pentru a promova transparenţa şi a reduce riscurile, ar trebui să analizăm şi posibilitatea creării unei linii civile pentru situaţii de urgenţă. În al doilea rând, securitatea europeană, inclusiv situaţia din Ucraina şi din jurul Ucrainei. Suntem pregătiţi să ascultăm preocupările Rusiei şi să ne implicăm într-o conversaţie reală despre modul în care să susţinem şi să consolidăm principiile fundamentale ale securităţii europene la care am aderat cu toţii, începând cu Tratatul Helsinki. Acest lucru include dreptul fiecărei naţiuni de a-şi alege propriile aranjamente de securitate. Rusia trebuie să evite poziţionarea de forţe pentru exercitarea de presiuni, retorica agresivă şi activităţile cu impact negativ îndreptate împotriva statelor NATO şi altor naţiuni. Rusia trebuie să îşi retragă trupele din Ucraina, Georgia şi R.Moldova, unde sunt dislocate fără consimţământul acestor ţări, iar toate părţile trebuie să se implice constructiv în eforturi de soluţionare a conflictelor, inclusiv în Formatul Normandia", a adăugat Jens Stoltenberg.

"În al treilea rând, este vorba despre reducerea riscurilor, transparenţă şi controlul armamentului. Prin urmare, avem nevoie de măsuri practice care să facă o diferenţţă reală. Ca un prim pas, noi propunem informări reciproce despre exerciţii şi politici nucleare în cadrul Consiliului NATO-Rusia. (...) Trebuie să avem şi o conversaţie serioasă despre controlul armamentului, inclusiv despre arme nucleare, despre rachete amplasate la nivel terestru cu raze medii de acţiune şi cu raze scurte de acţiune", a precizat Jens Stoltenberg, reafirmând că NATO este o alianţă defensivă, care nu vrea confruntare, dar care nu va face compromisuri în privinţa securităţii statelor membre.

"Menţinem angajamentul total faţă de Tratatul nostru fondator şi angajamentul privind apărarea colectivă prevăzut la Articolul 5", a subliniat secretarul general NATO.

La rândul său, secretarul de Stat american, Antony Blinken, a anunţat că Statele Unite au transmis Rusiei propuneri scrise privind garanţiile de securitate. "Rămâne ca Rusia să decidă cum va răspunde. Noi suntem pregătiţi pentru orice situaţie", a afirmat Blinken.

WSJ: Washingtonul propune Moscovei inspecţii la bazele antibalistice din România şi Polonia

Propunerile NATO şi Rusiei privind garanţiile de securitate şi transparenţa militară în relaţia cu Rusia vor include inspecţii reciproce. Conform unor oficiali de la Washington citaţi de publicaţia The Wall Street Journal, înainte de a transmite propunerile Rusiei, Washingtonul a discutat cu aliaţi europeni acum câteva zile pe baza unui proiect confidenţial care conţine o serie de măsuri. Administraţia Biden a prezentat şi Congresului SUA acest document. Una dintre ideile prezentate în acest document a fost permiterea de inspecţii la bazele de apărare balistică din România şi Polonia. Oficiali polonezi au semnalat că ar fi de acord cu această idee, dacă Rusia va permite inspecţii la baze balistice din regiunea Kaliningrad.

O altă propunere se referă la modalităţi de evitare a riscurilor incidentelor între nave militare NATO şi ruse în Marea Neagră.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în Baza Deveselu din România şi în Polonia, acuzând că aceste sisteme pot fi utilizate inclusiv în scop ofensiv. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din ţări precum Iranul.

Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.