"Se poartă efectiv negocieri, care sunt relativ avansate, cu privire la revânzarea celor două (nave de tip) Mistral", a declarat una dintre aceste surse. "Normal, este vorba despre Egipt. Cu ce finanţare? Este clar că o parte a finanţării va proveni din ajutoarele de la ţările de la Golf care-i sunt acordate", a adăugat sursa citată.

Această informaţie a fost confirmată de către altă sursă apropiată dosarului.

Grupul francez DCNS, constructorul navelor de tip Mistral, nu a dorit să comenteze, precizează Reuters. Ministerul Apărării a refuzat să facă orice comentariu.

Franţa a anunţat la începutul lui august anularea contractului de vânzare către Rusia a celor două bastimente de proiecţie şi comandament (BPC) Mistral, încheiat în 2011 în timpul preşedinţiei lui Nicolas Sarkozy.

Nelivrarea celor două nave - cunoscute şi sub numele de "bricege elveţiene" din cauza polivalenţei lor - a fost decisă în octombrie, în contextul degradării situaţiei în estul Ucrainei, unde Rusia este acuzată că înarmează forţele separatiste proruse, ceea ce Moscova dezminte.

Un purtător de cuvânt al Guvernului francez, Stéphane Le Foll, a anunţat miercuri că anularea va costa Franţa mai puţin de un miliard de euro.

Suma corespunde anunţului lui François Hollande, care vorbea de rambursarea unei sume mai mici de 1,2 miliarde de euro - valoarea contractului iniţial.

În virtutea acordului semnat între Paris şi Moscova, Franţa nu va plăti penalităţi, dar va rambursa sumele avansate de Rusia.

- Stabilitatea Egiptului

François Hollande a dat asigurări, la începutul lui august, că Franţa nu va întâmpina nicio dificultate în găsirea unor cumpărători. O sursă apropiată dosarului a evocat faptul că aproximativ zece ţări şi-au manifestat interesul.

Achiziţionarea BPC-urilor de către Egipt s-ar înscrie într-un context tensionat în domeniul securităţii, alimentat de instabilitatea din Libia şi din Sinaiul egiptean la nivelul regiunii.

În discursul pe care l-a susţinut marţi la Conferinţa ambasadorilor, François Hollande a insistat asupra importanţei stabilităţii Egiptului în regiune.

"Franţa a ales să considere Egiptul un actor major în Orientul Mijlociu", a subliniat şeful statului, prezent la inaugurarea noului Canal Suez, pe 6 august. "Stabilitatea sa este esenţială. Egiptul aşteaptă multe de la Franţa", a adăugat el, subliniind de asemenea relaţia de "mare încredere" dintre Paris, Arabia Saudită şi statele membre ale Consiliului de Cooperare de la Golf.

Riadul şi Cairo, care s-au apropiat odată cu venirea la putere a lui Abdel Fattah el-Sisi în 2013, au semnat la sfârşitul lui iulie un acord care prevede consolidarea cooperării lor militare.

Cele două ţări, membre ale coaliţiei militare din Yemen împotriva miliţiilor şiite huthi, s-au angajat totodată să acţioneze în favoarea creării Forţei arabe comune propuse de către Liga Arabă la sfârşitul lui martie.

În contextul în care Egiptul încearcă să-şi redreseze economia, Arabia Saudită, Kuwaitul şi Emiratele Arabe Unite (EAU) au anunţat, în martie, că-i vor oferi, fiecare în parte, câte patru miliarde de dolari ca ajutoare sau investiţii.

Cairo a achiziţionat anul trecut patru corvete de tip Gowind, construite de către DCNS, şi ar negocia aciziţionarea altor două, potrivit unei surse apropiate dosarului.

De asemenea, Egiptul a încheiat cu Franţa, în februarie, contracte în vederea achiziţionării a 24 de avioane de tip Rafale, în valoare totală de 5,2 miliarde de euro, dar şi a unei fregate multirol de tip Fremm, în valoare de un miliard de euro, şi a unor rachete.