Jiri Sedivy, şeful agenţiei de apărare a UE a declarat că Europa nu se poate baza doar pe SUA pentru a se apăra faţă de ameninţările externe.

Statele Uniunii Europene ar trebui să cumpere arme în comun pentru a reface stocurile după ce au aprovizionat Ucraina, a declarat şeful agenţiei de apărare a blocului, avertizând că SUA ar putea să nu fie întotdeauna capabile să protejeze Europa de ameninţări.

„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei demonstrează deficienţele noastre în materie de capacităţi", a declarat Jiri Sedivy, directorul executiv al Agenţiei Europene de Apărare, un organism al UE care ajută guvernele blocului să îşi dezvolte capacităţile militare.

Agenţia se află în discuţii cu firmele europene de armament pentru a stimula producţia, a spus el. De asemenea, sunt discuţii cu ţările membre pentru a se asocia şi pentru a cumpăra echipamente şi muniţie.

„Este important ca noi, Uniunea Europeană, să fim capabili să devenim un furnizor credibil de securitate în protejarea cetăţenilor", a declarat Sedivy pentru Reuters, îndemnând ţările să ţină cont de apelurile SUA de a investi în apărare.

„Statele Unite vor fi inevitabil angajate în Asia-Pacific şi nu vor fi capabile să furnizeze unii dintre factorii esenţiali, cum ar fi transportul aerian strategic, avioanele de recunoaştere, rachetele ghidate cu precizie şi apărarea aeriană."

El a subliniat şi ameninţarea terorismului din Orientul Mijlociu sau Africa de Nord.

Europa a avut o abordare divizată în materie de apărare, ţările echipându-şi în mare parte armata pe cont propriu, ceea ce a generat un mozaic de arme şi echipamente incompatibile.

Războiul din Ucraina a confruntat regiunea cu cea mai mare provocare din ultima generaţie, expunând diviziuni profunde în ceea ce priveşte modul de abordare a problemelor de securitate.

Cheltuielile europene în domeniul apărării au depăşit pentru prima dată 200 de miliarde de euro în 2021, în creştere cu 6% faţă de anul precedent. Totuşi, fără ajutorul SUA, UE ar avea dificultăţi în a se apăra singură, neavând informaţii, avioane de recunoaştere şi apărare antirachetă cu rază medie de acţiune, precum şi nave amfibii şi submarine, potrivit unui raport din 2020 al Parlamentului European.