Tot ce ţine de modul de operare al lui Lars Fruergaard Jørgensen este profund discret. Potrivit Financial Times, directorul executiv al grupului danez de medicamente Novo Nordisk a crescut simplu, la o fermă de porci din Jutland, timp în care a deprins până aproape de desăvârşire lecţia modestiei.

În vreme ce majoritatea rivalilor săi se deplasează cu avioane private la întâlnirile lor de afaceri, liderul Novo Nordisk continuă să prefere legăturile comerciale. Cu o alură prezentabilă, care emană amabilitate şi lipsă de aroganţă, Jørgensen este departe de imaginea convenţională a directorului executiv axat de subtilităţile alunecoase ale jocului negocierilor.

Deşi adeptul unui stil ceva mai subtil, Jørgensen este pionierul unei inovaţii comerciale care ar putea avea un impact profund nu doar asupra asistenţei medicale, ci şi asupra finanţelor publice şi asupra relaţiei oamenilor cu alimentele.

Novo Nordisk este compania care se află în spatele primelor tratamente revoluţionare care sunt utilizate pentru obezitate: Wegovy şi Ozempic. Înainte de aceste medicamente, singurul tratament cu adevărat eficient era chirurgia bariatrică, care este costisitoare şi uneori riscantă. Odată cu implementarea acestor inovaţii, pacienţii care suferă de obezitate îşi vor putea trata afecţiunea cu o simplă injecţie.

Fiind sigur şi uşor disponibil, tratamentul pe care Novo Nordisk îl propune ar putea avea un impact uriaş asupra sănătăţii umane, generând totodată noi tehnici medicale responsabile de tratarea altor boli. Se estimează că obezitatea va afecta peste 1 miliard de persoane până în 2030. Numai în SUA, economia pierde până la 30 de miliarde de dolari pe an în zile de concediu medical din cauza acestei afecţiuni, potrivit unui studiu realizat de Cornell.

Inovaţiile Novo Nordisk nu ţintesc numai obezitatea: În prezent există dovezi solide care sugerează că medicamentele companiei ar putea ajuta, de asemenea, la prevenirea atacurilor de cord, existând chiar unele indicii potrivită cărora Wegovy şi Ozempic ar putea fi folosite pentru tratarea bolii Alzheimer prin reducerea inflamaţiei din creier.

Medicamentele Novo Nordisk sunt în lucru de câteva decenii, Wegovy fiind aprobat pentru prima dată în SUA în 2021. Deşi prezente de ceva timp în atenţia opiniei publice, 2023 este anul în care impulsul din spatele noilor tratamente a devenit de neoprit, devenind din ce în ce mai clar că acestea sunt mai mult decât o simplă modă a celebrităţilor.

Barclays estimează că vânzările de Wegovy vor atinge 4,2 miliarde de dolari în acest an şi 7,3 miliarde de dolari anul viitor, iar Ozempic, conceput pentru diabet, dar adesea prescris off-label pentru obezitate, se preconizează că va atinge 13,3 miliarde de dolari în 2023 şi 16,5 miliarde de dolari în 2024.

Rezultatele recente au propulsat Novo Nordisk pe culmile succesului, devenind, cu puţină fanfară, cea mai valoroasă companie din Europa, surclasând grupul de lux LVMH, producătorul Louis Vuitton şi Moët & Chandon.

Pentru rolul său în conducerea acestui model de inovaţie răbdătoare, persistentă şi eficientă, Financial Times l-a ales pe Jørgensen drept Persoana Anului.

„Simt o dorinţă puternică de a aduce o mare inovaţie în rândul societăţilor prezente", a declarat danezul pentru FT, „pentru că eu cred că, mulţumită influenţei pe care o comportăm, avem în mâini o parte din cheia rezolvării unora dintre marile probleme ale societăţii, anume îmbătrânirea populaţiei şi bolile cronice."

Novo Nordisk se confruntă, de asemenea, cu o serie de obstacole potenţiale care ar putea împiedica, pe viitor, creşterea sa preconizată. Creşterea bruscă a popularităţii medicamentelor - alimentată în parte de celebrităţile care le folosesc pentru a slăbi - a provocat o lipsă de aprovizionare şi a creat o piaţă neagră în plină expansiune. De asemenea, consumatorii se confruntă cu o serie tot mai pronunţată de îngrijorări legate de efectele secundare ale tratamentului. Rivalul Eli Lilly a obţinut aprobarea pentru propriul său medicament împotriva obezităţii, care ar putea fi mai eficient şi care are în prezent un preţ de listă ceva mai mic.