„În România, cumpărăturile alimentare online au o pondere mică, de aproximativ 1%, în totalul comerţului de profil. Acestea continuă însă să crească rapid“, spune Ioana Ilie Dobre, director general al Bringo România.

Platforma de livrări deţinută de grupul Carrefour este unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţă, ajungând de sărbători anul trecut la un nivel de 10.000 de comenzi pe zi.

„În 2021, Bringo a avut cu peste 50% mai multe comenzi ca anul anterior. În 2022 ne aşteptăm să susţinem acest ritm de creştere prin introducerea de noi categorii de produse, prin mărirea numărului de parteneri, prin dezvoltarea zonei de food delivery, prin introducerea de oferte şi promoţii competitive şi prin îmbunătăţirea semnificativă a aplicaţiei“, explică executivul.

Dezvoltarea jucătorilor deja existentenţi, dar şi intrarea unor nume noi pe piaţa online vor duce la creşterea accelerată a vânzărilor, compania de analiză şi consultanţă Roland Berger vorbind de o cotă de piaţă de 3% până la finalul anului 2022. La o piaţă totală de 20-22 mld. euro, o cotă de 3% a canalului de vânzări online ar însemna că românii cheltuie „pe internet“ circa 600-660 mil. euro pe an pentru a-şi cumpăra hrană, produse de îngrijire personală sau a locuinţei. Spre comparaţie, până în pandemie acest canal avea vânzări de câteva zeci de milioane de euro anual.

„În ceea ce priveşte cota de piaţă a segmentului online în total retail ali­mentar, aceasta a trecut anul trecut de pragul de 1% la nivel na­ţio­nal, cu o pondere mai mare în urban. Ne aşteptăm la continuarea aces­tei evoluţii pozitive. Pe fondul am­biţiilor de dezvoltare şi al in­ves­ti­ţiilor efectuate de jucători – atât re­tailerii tradiţionali prezenţi pe piaţă (Auchan, Carrefour), cât şi com­paniile nou-intrate sau cu planuri de intrare (Freshful sau Rohlik), alături de platformele de livrări (Glovo, Tazz) – ne aşteptăm ca segmentul online să se apropie de cota de 3% în cursul anului 2022“, afirmă Szabolcs Nemes, managing partner la Roland Berger România.

Unul dintre cei mai noi jucători din această piaţă a comerţului online alimentar este Freshful, un concept dezvoltat de eMAG. Ideea Freshful a apărut la finalului anului 2020 - începutul lui 2021, după mai multe luni de pandemie de COVID-19, eve­ni­ment care a schimbat atât di­na­mica pieţei de comerţ, cât şi com­­portamentul de consum. În octom­brie 2021, proiectul a fost lan­sat în urma unei investiţii de 5 mil. euro, bani ce au mers către tehno­logie, ope­­raţiuni şi un depozit frigo­rific pro­priu. Astăzi, compania are în ofertă 20.000 de produse (cam cât un hipermarket mediu), pe care le livrează din depozitul propriu ce măsoară 10.000 mp.

„Avem peste 25.000 de clienţi unici, dintre care cei mai mulţi sunt recurenţi, şi peste 550 de pro­du­cători şi furnizorii listaţi în plat­formă. În 2022 va continua creş­terea spectaculoasă a e-commerce-ului în general şi a componentei de food & grocery delivery în particular“, spune Anca Leopea, marketing manager, Freshful by eMAG. Ea adaugă că există mult potenţial de creştere în sectorul de e-commerce FMCG. Trendul ascendent este ire­versibil, iar oamenii nu vor renunţa la a-şi comanda cumpără­turile şi de a le primi direct la uşă nici după ce pericolul pandemiei va fi trecut.

„Intenţionăm astfel să rămânem un business 100% online. Într-un ori­zont de cinci ani, Freshful ţinteşte să atingă 5% cotă de piaţă în co­merţul alimentar total, iar în 10 ani vrea 10%.“ Dacă piaţa ar ră­mâne la nivelul actual sau ar creşte uşor, într-un deceniu vânzările Freshful ar putea ajunge la 2,5 mld. euro, conform estimărilor făcute de ZF pe baza datelor transmise de com­panie.

Piaţa de retail alimentar din România s-a maturizat destul de mult în ultimii ani, atât din punct de vedere pondere/ importanţă, formate moderne de retail, cât şi din punct de vedere al ofertei, al abordării şi al strategiei jucătorilor prezenţi, spune Szabolcs Nemes, de la Roland Berger Romania. De partea cealaltă, a consumatorilor, există aşteptări cu privire la un nivel mai ridicat de personalizare a ofertei. Totodată, avansul tehnologic semnificativ şi digitalizarea generală schimbă piaţa şi obiceiurile consumatorilor de a utiliza canalul online.

„Segmentul de e-commerce va continua să crească şi în 2022, însă probabil nu la fel de accelerat ca până acum. El rămâne unul dintre pilonii strategici ai businessului Cora. Căutăm să capitalizăm avantajul dobândit în ultimii doi ani şi mizăm pe menţinerea ritmului de creştere a online-ului, estimând un plus 45% faţă de 2021“, spun reprezentanţii lanţului de magazine. Ei nu oferă detalii privind ponderea acestui canal în total business sau care este valoarea vânzărilor pe internet.

Cora are atât zece hipermarketuri şi o serie de magazine de proximitate offline, cât şi un magazin propriu online. Retailerul a fost de altfel unul dintre primii jucători care a pariat pe domeniu, într-o perioadă când vânzările virtuale de alimente tindeau spre zero.

„Modelele de business de comerţ online alimentar sunt în general neprofitabile, însă necesită investiţii mai reduse şi implică un cash flow iniţial negativ mai mic comparativ cu cele aferente unor magazine fizice“, spune Szabolcs Nemes.

Miza pentru mulţi dintre jucători este atragerea unei baze de clienţi cât mai mare. Ajungerea la profit este un obiectiv ulterior, adaugă executivul.

„La capitolul de modele operaţionale, merită să distingem între ele. Există cele care se bazează pe infrastructura existentă a retailerilor tradiţionali, cu livrări din magazine fizice existente, cu sau fără spaţiu dedicat pentru procesarea comenzilor online (cum e cazul Cora – n.red.). Există şi modele care implică o infrastructură nouă de tip "dark stores".“ E vorba de spaţii de până la 300-400 mp, amplasate în cartiere cu densitate mare de populaţie. Acesta nu sunt deschise publicului, ci sunt doar folosite pentru livrări. Glovo, Tazz sau, mai nou, Auchan le foloseşte. Un alt model este cel al depozitelor cu suprafaţă mare, de 5.000–10.000 mp, cum e cazul celor ale Freshful sau Rohlik. Diferenţele dintre aceste modele au implicaţii directe atât asupra investiţiilor necesare, cât şi asupra eficienţei ce poate fi atinsă în funcţie de numărul de comenzi primite, explică Szabolcs Nemes.

În ceea ce priveşte oferta de produse şi coşul de cumpărături, există o serie de asemănări şi o serie de deosebiri între online şi offline. Categoriile de bunuri FMCG sunt în mare parte aceleaşi ca disponibilitate. Valoarea coşului de cumpărături e mai mare în mediul virtual, în timp ce produsele achiziţionate pot diferi de cele din magazinele fizice. Categoria de alimente proaspete este cea mai importantă şi în cazul canalului online, dar are o pondere mai mică faţă de offline, potrivit Roland Berger. În acelaşi timp, categoria de îngrijire personală este semnificativ mai importantă pe internet. În ceea ce priveşte lactatele, acesta este segmentul cel mai redus în mediul vitual, cu o pondere de până la de două ori mai mică faţă de offline. 

„În coşul cumpărătorilor din online predomină produsele proaspete, de băcănie şi dulciurile, dar şi detergenţii şi băuturile.“, spun reprezentanţii Cora.

În cazul clienţilor Bringo, coşul este format în proporţie de 50% din produse proaspete - precum măcelărie, peşte, fructe şi legume, brutărie, lapte şi ouă.

„Am văzut o creştere şi pe segmentul de farmacii sau produse cosmetice.“

Când consumatorul cumpără în online, caută produsele cu valoare adăugată sau articole bio, de aceea azi coşul mediu este superior celui din comerţul modern offline, spune executivul Freshful. De asemenea, clientul e atent la sezonalitate, trenduri, îşi doreşte transparenţă, accesibilitate şi diversitate.

„La Freshful, valoarea coşului mediu este de 250 lei, într-o uşoară creştere de la debutul crizei din Ucraina. A crescut numărul de produse per coş, a crescut ponderea produselor de bază, dar s-a menţinut apetitul foarte mare pentru fresh şi ultra-fresh (50% din vânzări sunt fructe şi legume, carne şi peşte, mezeluri şi lactate).“

Apetitul consumatorilor pentru online şi sumele tot mai mari cheltuite în acest canal atrag investiţii din partea jucătorilor deja existenţi, dar atrag şi atenţia unor nume noi. Cehii de la Rohlik sunt cel mai nou retailer care va paria pe segment, urmând a deschide hipermarketul online Sezamo în această primăvară. Compania, la fel ca Freshful, va activa doar în online, acesta fiind modelul de operare pe toate pieţele unde grupul e prezent.

Pentru că loc de dezvoltare există încă - şi mult (în Marea Britanie cota de piaţă a comerţului online alimentar merge spre 10%) -, sunt varii schimbări şi dezvoltări ce pot apărea în anii care vor urma. O parte dintre ele sunt anticipate, dar o parte cu siguranţă nu.