Bătălia contra defrişărilor în Brazilia preşedintelui extremist Jair Bolsonaro este o luptă împotriva reţelelor criminale şi corupţiei, contra politicienilor, miliţiilor şi cartelurilor de droguri. Este, de asemenea, o luptă contra capitalismului pur.

În frunte cu Franţa şi Germania, G7, grupul celor mai industrializate naţiuni din lume, s-a angajat să contribuie la protejarea pădurii amazoniene în timp ce incendiile continuau să distrugă unul dintre cele mai importante ecosisteme din lume.

Însă G7 nu poate finanţa cu succes protecţia pădurilor Amazoniei în timp ce băncile şi investitorii din aceste ţări continuă să finanţeze distrugerea lor, scrie EUobserver.

În timp ce Emmanuel Macron şi Angela Merkel au reuşit să strângă de la G7 un sprijin modest de 22 milioane de dolari, pe care Brazilia preşedintelui extremist Jair Bolsonaro l-a respins, companiile financiare din aceste ţări finanţează fermele de bovine şi culturile de soia la o scară de miliarde de dolari în fiecare an.

Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, BNP Paribas, una dintre cele mai mari bănci franceze, şi fondurile americane de investiţii BlackRock şi Vanguard deţin cumulat mai mult de 1,1 miliarde de dolari în datorii la cei mai mari cultivatori de soia şi la cei mai mari trei crescători de bovine şi au în portofoliu acţiuni în valoare de 6 miliarde de dolari la aceste companii. Preşedinţii BlackRock şi Vanguard sunt membri ai acum celebrei Business Roundtable, organizaţia liderilor din business din SUA care spune că responsabilitatea companiilor ar trebui să fie şi faţă de angajaţi, clienţi şi societate, nu doar faţă de acţionari.

Sute de alte instituţii financiare mari din ţările G7 sunt acţionari importanţi şi creditori la firme care schimbă peisajul în Amazonia. Prin aceste participaţii şi deţineri de datorii, companii financiare din Franţa, Germania, SUA şi alte state mari finanţează aceste afaceri care se bazează pe defrişarea padurii amazoniene şi pe alterarea ecosistemelor învecinate la o scară de 2.000 de ori mai mult decât oferta de sprijin a G7.

Zonele de pădure din Brazilia au fost incendiate intenţionat pentru a oferi terenuri pentru producţia agricolă. Totuşi, această producţie nu ar fi posibilă fără creditarea şi investiţiile venite din partea instituţiilor financiare de anvergură globală.

Finanţatori şi investitori de talia BlackRock, BNP Paribas şi Deutsche Bank continuă să finanţeze companiile care beneficiază de defrişarea Amazonului, în ciuda dovezilor privind legăturile companiilor cu defrişările şi planurile viitoare de extindere a producţiei în zonele forestiere.

Iată un exemplu: JBS, cel mai mare ambalator de carne din Brazilia, cu legături cunoscute cu despăduriri violente şi corupţia şi acuzat că foloseşte forţă de muncă în regim de sclavie, primeşte peste 20 miliarde de dolari sub formă de finanţare a datoriei de la instituţii financiare internaţionale. Numai Deutsche Bank deţine acţiuni în valoare de peste 38 mililoane de dolari la JBS.

Finanţarea operaţiunilor de bovine ale JBS continuă chiar şi în condiţiile în care JBS are în plan noi instalaţii de ambalare a cărnii, încurajând extinderea creşterii animalelor pentru sacrificare în Amazonia şi biomul – complex de ecosisteme vast – Cerrado, extrem de important pentru planetă.

Deşi producţia de bovine şi soia joacă un rol important în economia Braziliei, cercetările arată că există suprafeţe suficiente de terenuri potrivite pentru producţia agricolă, dar degradate, care ar putea permite  o producţie extinsă fără a sacrifica pădurile sau savanele. Finanţarea continuă a companiilor precum JBS vine în ciuda angajamentelor băncilor investitoare de a rezolva problema defrişărilor pentru producţia de materii prime precum soia şi carnea de vită.

Spre exemplu, Deutsche Bank  are un cadru de politică socială şi de mediu care arată că este „de preferat” ca producătorii de soia şi bovine să aibă operaţiuni durabile.

Însă o simplă preferinţă nu este suficientă. Atât timp cât activitatea de finanţare va continua să se îndrepte către companii care defrişează pădurea amazoniană şi alte zone valoroase pentru mediu, companiile vor continua să taie pădurile.

Larry Fink, directorul executiv al BlackRock, companie care are sub administrare investiţii de 6.000 de miliarde de dolari, ţine ca publicul să ştie că îşi foloseşte influenţa enormă pentru a presa companii să „servească unui ţel social”. El le-a scris anul trecut firmelor în care fondul său investeşte să ia în considerare „impactul pe care-l au asupra mediului” şi ameninţările schimbărilor climatice.

„Stakeholderii presează companiile să se implice în chestiuni politice şi sociale sensibile, mai ales când guvernele nu reuşesc să o facă eficient”, le-a comunicat investitorul firmelor.

Astfel, problema finanţării conservării ecosistemelor alimentate de Amazon şi a combaterii incendiilor devine cum să se definanţeze distrugerea pădurii. Băncile şi toate instituţiile de finanţare trebuie să adopte politici mai puternice pentru a solicita companiilor să funcţioneze sustenabil.

Profitând de nevoia de a avea acces la împrumuturi şi capital de afaceri fundamental, o bancă sau instituţie de finanţare poate face ca o companie să se confrunte cu presiuni pozitive pentru a adopta practici de aprovizionare şi producţie durabile.

De asemenea, consumatorii joacă un rol indirect în finanţarea acestor companii prin intermediul fondurilor de pensii. Fondul de Pensii Canadian, de exemplu, deţine o participaţie de 40% în Glencore Agriculture, un trader de materii prime imens care defrişează cu bună ştiinţă pentru a produce soia în Amazonia, conform Bloomberg.

A da vina doar pe fermieri pentru incendiile care distrug pădurea Amazonului înseamnă să ignori sistemul economic mai larg care închide ochii la, sau chiar recompensează, tăierea pădurilor.

Dacă finanţatorii şi, la rândul lor, companiile pe care le finanţează ar solicita sisteme de asigurare pentru a împiedica aducerea pe pieţe a produselor care au legătură cu  defrişarea, implicaţiile ar fi resimţite pe întregul lanţ de aprovizionare, până la fermierii din teren.

Aceşti finanţatori au puterea nu numai de a lăsa fără finanţare activităţile de defrişare, ci pot oferi stimulente financiare pentru o producţie durabilă. În timp ce o acţiune internaţională este necesară, în special din partea G7, leadershipul ţărilor ca Franţa şi Germania trebuie să fie însoţit şi de acţiunea comunităţii financiare din aceste ţări. În caz contrar, istoria se va repeta.

După cum scrie Washington Post, crescătorii de bovine din Brazilia „şi-au împins efectivele în Amazon, defrişând complet şi arzând pădurea pe măsură ce avansează” pentru a răspunde cererii crescânde de carne de vită exportată de firmele braziliene în China, Iran, Egipt, Rusia şi Statele Unite.

Aproximativ o treime din carnea de vită este exportată de JBS. În SUA, unul din importatori este chiar guvernul. Dar, chiar dacă Fink a cerut public liderilor de afaceri să ia în considerare impactul lor asupra mediului, BlackRock şi-a mărit participaţia la JBS cu 41 de milioane de dolari între 2016 şi 2018, conform cercetărilor publicate de Prietenii Pământului.

Din documente reiese însă şi că BlackRock a votat contra alegerii a cinci din nouă directori ai JBS anul trecut în urma unui scandal de corupţie.

Biroul pentru Jurnalism de Investigaţie, The Guardian şi Repórter Brasil au arătat în februarie că o companie gigant de ferme de bovine a fost amendată pentru defrişări în pădurea amazoniană a livrat sute de animale crescute în Amazonia altor ferme pe care firma le deţinea pentru îngrăşat. Bovinele au ajuns apoi la abatoarele JBS.

BlackRock nu este singurul care a găsit oportunităţi de investiţii în fermele amazoniene. Cei mai mari 20 de investitori europeni şi americani ai JBS deţin aproape 500 de milioane de acţiuni la această companie, evaluată la 2 miliarde de dolari.

Însă, alături de BlackRock, Capital Group, Fidelity Investments şi Vanguard au cele mai importante participaţii.

În august, Business Roundtable, asociaţia executivilor multora dintre cele mai mari corporaţii americane, şi-a schimbat enunţul privind „scopul unei companii“. Astfel, spun liderii de business, deciziile nu ar mai trebui să ia în considerare doar cum să fie realizat profit pentru acţionari, ci să-i ia în calcul pe toţi cei care au interese la companie, adică pe angajaţi, clienţi şi societatea în general – stakeholderii.

Amazonia a fost lovită de peste 74.000 de incendii de vegetaţie anul acesta, număr în creştere cu peste 80% faţă de aceeaşi perioadă din 2018. Multe dintre incendii sunt sezoniere, dar pentru o parte din ele au fost identificaţi ca vinovaţi crescători de vite care, încurajaţi de retorica anticonservaţionistă a preşedintelui Jair Bolsonaro, au folosit focul pentru a curăţa terenurile. Defrişările s-au accelerat de când Bolsonaro a preluat preşedinţia, notează Financial Times. De asemenea, de la venirea lui Bolsonaro agenţia guvernamentală care a amendat compania gigant pentru defrişare şi-a pierdut un sfert din finanţare. Preşedintele, fost ofiţer în armată cu înclinaţii de extremă dreapta, este poreclit „Căpitanul Drujbă”.