Criza scumpirilor continuă nea­bă­tută în Ungaria, iar maghiarii n-au mai fost niciodată în ultimii 15 ani atât de pesimişti ca acum în ceea ce priveşte preţurile. Prognozele pentru inflaţie nu sunt deloc încurajatoare.

Primul vinovat este binecunoscut, forin­tul, care are tendinţa de a se deprecia făcând ca preţurile importurilor să crească, iar in­flaţia a devenit atât de apăsătoare încât mulţi îşi pun întrebarea dacă nu ar fi mai bine pen­tru cetăţeni şi economie ca moneda să fie înlocuită cu mult mai stabilul euro.

Până acum, răspunsul dat de politicieni, a fost invariabil nu, iar analiştii au spus că a avea o monedă proprie înseamnă a avea un instrument de stimulare a revenirii economice în vremuri de recesiune. Prin deprecierea fo­rintului sunt ieftinite exporturile unga­re pe pieţele internaţionale. Dar acum deprecierea creează şi mai multă inflaţie.

Guvernul maghiar nici nu vrea să audă de euro, şi nici cele din Polonia şi Cehia. În re­giune, Croaţia se pregă­teşte să devină membră a uniunii monetare euro­pene de la 1 ianuarie. Bul­ga­ria are în plan să intre în zona euro în 2024, însă o criză guvernamentală fără precedent cu care se confruntă din primăvara anului trecut ar putea-o întoarce de pe acest drum.

Cea mai mare parte a Europei de Est este încă departe de ceea ce până la criza datoriilor suverane era considerat clubul elitei econo­mice europene. Şi cel mai probabil va rămâne departe mult timp. Forintul a atins săptămâna trecută un nou minim record faţă de euro din cauza dezechilibrului din ce în ce mai mare din bugetul de stat şi a importurilor scumpe de energie, notează Daily News Hungary.

Un alt motiv al deprecierii monedei este faptul că Comisia Europeană a blocat accesul guvernului de la Budapesta la fonduri euro­pene. Economia în sine, şi nu doar forintului, este sub presiuni enorme şi creşte teama de un colaps. De aici a apărut şi ideea că maghia­rilor s-ar putea să le fie mai bine dacă ar înlo­cui forintul cu euro.

Un sondaj de opinie rea­lizat la începutul anului, când inflaţia era ridicată dar încă nu avea forţa de acum, arată că peste două treimi din maghiari ar accepta trecerea la euro. 

Analiştii spun că renunţa­rea la forint în vremuri atât de pline de incertitudini cum sunt cele din prezent nu este o idee bună. Turbulenţele eco­nomice şi problemele provocate de pan­demie, de criza de energie şi de războiul por­nit de Rusia contra Ucrainei nu permit efectu­area unei evaluări precise a sănătăţii econo­miei, a rezistenţei acesteia la stresul pe care l-ar provoca trecerea la euro.

Adoptarea euro este permisă dacă o ţară în­deplineşte anumite criterii, unele privind e­chi­librul bugetar, iar Ungaria în prezent nu le îndeplineşte pe de o parte din cauza mane­vre­lor electorale costisitoare ale actualului guvern, iar pe de alta a efectelor  inflaţiei şi amestecului politicului în deciziile băncii centrale.

Pentru că nu sunt în zona euro, guvernele şi băncile centrale ale Ungariei, Poloniei, Cehiei şi României au o independenţă mai mare în luarea deciziilor şi aplicarea de mă­suri de stimulare economică decât majorita­tea celor din Europa de Vest, iar acest lucru a fost benefic în criza provocată de pandemie.

Recesiunea din regiune nu a fost atât de gravă ca în multe state din zona euro. Eco­nomiile est-europene au putut depăşi turbu­lenţele de atunci prin forţe proprii, dar valul de inflaţie actual este copleşitor.

Independenţa monetară a fost o binecuvântare în pademie, iar acum este o povară.

Cu toate acestea, spun analiştii, în cazul Ungariei înlocuirea forintului ar face şi mai mult rău.  Economia şi-ar pierde competitivitatea timp de câţiva ani, au calculat economiştii de la K&H Bank. Apoi, Ungaria nu este pregătită pentru euro deoarece chestiunea nu a fost discutată la niciun nivel. Nu există analize în care să se vadă efectul adoptării euro asupra companiilor cu cei mai mulţi angajaţi. Dacă schimbarea nu va fi bună pentru companii, nu va fi bună pentru nimeni. De asemenea, guvernului maghiar îi lipseşte disciplina bugetară. Euro nu garantează că economiei îi va merge mai bine, exemple fiind crizele din Grecia, Italia, Spania şi Portugalia. Între timp, traiul se scumpeşte pe zi ce trece în Ungaria. În ultimii patru ani, sarea, importată în cea mai mare parte din România, s-a scumpit cu 200%. Calculele din piaţă sugerează pentru următoarele luni creşterea preţului cărnii de pasăre cu 60%. Inflaţia este aşteptată să accelereze de la 15,6%, cât este în prezent, la 20%. În Polonia, guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski a spus că atât timp cât el conduce instituţia nu va lăsa ţara să adopte euro. Glapinski este un apropiat al partidului de guvernământ şi a acuzat presiuni din partea unui stat vecin pentru ca Polonia să intre în zona euro. 

Ungaria nu este pregătită pentru euro deoarece chestiunea nu a fost discutată la niciun nivel. Nu există analize în care să se vadă efectul adoptării euro asupra companiilor cu cei mai mulţi angajaţi. Dacă schimbarea nu va fi bună pentru companii, nu va fi bună pentru nimeni. De asemenea, guvernului maghiar îi lipseşte disciplina bugetară.

În Polonia, guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski a spus că atât timp cât el conduce instituţia nu va lăsa ţara să adopte euro. Glapinski este un apropiat al partidului de guvernământ şi a acuzat presiuni din partea unui stat vecin pentru ca Polonia să intre în zona euro.