În cursul zilei de ieri, de exemplu, preţul mediu spot al energiei în Polonia, ţară dependetă în proporţie de 70% de energie produsă pe cărbuni, era de 90,5 euro pe MWh, în timp ce în România, ţară în care cărbunii au o pondere de 20% în producţie, preţul era de 95,4 euro pe MWh.

Situaţiile reflectate de preţul spot al energiei sunt de moment, astfel că lucrurile pot varia semnificativ de la o zi la alta, mai ales în contextul extrem de volatil din piaţa energiei, de la începutul anului.

Cert este însă că organizarea internă a pieţei de energie duce la scumpiri. România este singura ţară europeană în care sectorul de producţie este spart în funcţie de sursă, 80% din toată capacitatea fiind administrată de companii de stat. Astfel, prin modul de organizare a pieţei, cărbunii de la Complexul Energetic Oltenia, hidrocentralele de la Hidroelectrica sau reactoarele nucleare ale Nuclearelectrica concurează pe aceeaşi piaţă, cu costuri semnificativ diferite. În timp ce CE Oltenia este cel mai mare plătitor de certificate de emisii de CO2, Hidroelectrica şi Nuclear­electrica nu sunt afectate de felul în care osciliează preţul CO2-ului. Cum însă CE Oltenia dă semnalul de preţ, restul producă­torilor se aliniază.

„Noi dacă vindem sub preţul pieţei, ne putem trezi cu Curtea de Conturi în control. Acesta este efectul spargerii sistemuluiî, spun oamenii din zona de producţie a energiei.

Evoluţia preţului energiei abia acum a ajuns şi în atenţia premierului Florin Cîţu care i-a chemat săptămâna aceasta la guvern pe actorii din piaţa energiei, pentru a înţelege de ce se scumpeşte electricitatea. Specialiştii din domeniu avertizează de luni de zile că România se îndreaptă cu motoarele turate spre cea mai costisitoare iarnă din istoria sa. Săptămâna viitoare ar urma să aibă loc o nouă întâlnire.

La rândul său, Virgil Popescu, ministrul energiei, a precizat, citat de Agerpres, că acei consumatori vulnerabili vor primi încă din această toamnă sprijin pentru plata facturilor la energie şi gaze, dacă legea care permite acordarea acestor ajutoare va fi aprobată în Parlament în septembrie. Până atunci, România încă nu are o definiţie clară a consumatorului vulnerabili, deşi unul din 10 români are probleme în a-şi achita factura la utilităţi.