În anul financiar început la 1 septembrie 2017 şi finalizat pe 31 august 2018, JYSK a înregistrat o cifră de afaceri de 482,8 milioane de lei, în creştere cu 33% şi un profit brut înainte de taxe de 67,2 milioane de lei, cu 23% mai mare faţă de anul financiar anterior.

„Ultimii ani au fost foarte buni. Am avut constant o creştere a cifrei de afaceri, a EBIT-ului şi a numărului de clienţi. Piaţa a crescut în general, iar concurenţa noastră s-a schimbat, căci au apărut atât companii cu magazine fizice, cât şi e-retaileri. A crescut şi numărul retailerilor care comercializează mobilier specific scandinav, ceea ce ne arată că în România are succes, iar clienţii îşi doresc să-şi amenajeze locuinţele urmărind designul nordic. Credem că şi în perioada următoare va exista o creştere a pieţei de mobilier, dar ritmul de creştere va încetini faţă de 2018. Este un trend general al pieţei”, spune Alexandru Bratu, country manager la JYSK România şi Bulgaria.

Retailerul scandinav de mobilier şi decoraţiuni pentru casă JYSK este prezent pe piaţa locală încă din 2007, când a deschis un prim magazin la Oradea, însă un moment cheie în evoluţia companiei a fost trecerea de la sistemul de franciză la grupul JYSK Nordic, în urmă cu şase ani. În momentul preluării, în 2013, businessul activa în România prin intermediul a 14 unităţi; preluarea a fost urmată de o expansiune rapidă, compania ajungând în prezent la 72 de magazine. Reprezentanţii JYSK şi-au propus să ajungă în următorii ani la 135 de magazine, pentru atingerea acestui obiectiv având planificate anual în jur de 10-15 magazine noi.

„Suntem în martie şi deja am deschis şase magazine noi în 2019. Ne dorim să fim prezenţi în toate oraşele care au peste 20.000 – 30.000 de locuitori, dar există şi oraşe mai mici despre care credem că au potenţial şi, dacă găsim un spaţiu potrivit, deschidem şi în localităţi mai mici”, spune Bratu. În ianuarie, de pildă, compania a deschis un magazin în Vălenii de Munte şi, cu toate că oraşul are 15.000 de locuitori, „deschiderea magazinului a fost un succes, ceea ce ne arată că nu trebuie să ne ferim de oraşe mici”, explică reprezentantul JYSK. De altfel, investiţiile anuale ale companiei sunt direcţionate în principal către expansiune şi digitalizarea proceselor, iar pentru anul acesta reprezentanţii JYSK şi-au propus ca până în luna iunie să deschidă încă patru unităţi.

Deschiderea de magazine în oraşe mici este un factor care stă la baza strategiei de expansiune a companiei în toate ţările în care activează grupul Jysk Nordic. „Este o strategie pe termen lung, pe care o abordăm de mulţi ani în toate ţările. Modelul de business al companiei este bazat pe conceptul de magazin de mici dimensiuni, aflat aproape de clienţi, unde aceştia pot găsi uşor ceea ce caută fără să piardă timp făcând drumuri lungi pentru a ajunge la noi”.

Cu toate acestea, planurile de extindere ale companiei sunt puse la grea încercare de o problemă expusă tot mai des de către reprezentanţii businessurilor din mai toate domeniile:  lipsa forţei de muncă. „Pentru că deschidem magazine noi într-un timp foarte scurt, este dificil să găsim o întreagă echipă pentru magazin în doar câteva luni. Acest lucru se întâmplă mai ales în oraşele mici, de unde mare parte a forţei de muncă a plecat”, spune Bratu. Potrivit datelor AMPR citate de ZF, numărul de salariaţi din industria mobilei a scăzut cu 2% în ultima perioadă, lipsa forţei de muncă fiind şi unul dintre motivele pentru care producţia a trecut printr-o perioadă de stagnare. În ciuda crizei angajaţilor, personalul JYSK a crescut proporţional cu cel al magazinelor, în ultimii ani echipa mărindu-se cu aproximativ 150 de posturi noi pe an. Astfel, din 2013 până în prezent, businessul a evoluat de la 208 la 828 de angajaţi. La capitolul provocări legate de expansiune, reprezentantul JYSK spune că ar putea fi adăugat şi faptul că nu există suficiente spaţii comerciale libere, mai ales în oraşele medii şi mici: „De exemplu, de mult timp ne dorim să deschidem un magazin în Alba Iulia, dar până acum nu am găsit un spaţiu potrivit”.

Bratu spune că în ultimii ani clienţii au început să prefere calitatea şi că nu caută doar un preţ mic, ci sunt dispuşi să cheltuiască mai mulţi bani pentru a avea un produs mai bun: „Un exemplu îl reprezintă saltelele, care la noi sunt împărţite în trei categorii de calitate şi preţ: basic, plus şi gold. În ultimul timp, saltelele din gama gold, gama noastră de top, sunt cele mai dorite de clienţi”.

Potrivit lui, cu toate că până acum valoarea bonului mediu a crescut constant, în ultimul an ritmul de creştere a încetinit. Totuşi, pe segmentul online businessul înregistrează o valoare a bonului mediu de 3,6 ori mai mare decât a celor din magazinele clasice. În magazinele companiei, produsele au preţuri care încep de la 5 lei, pentru articole precum coşuri de gunoi, prosoape sau lumânări parfumate, care pot ajunge însă şi la peste 5.000 de lei pentru paturi din gama gold şi seturi de terase, de pildă. Potrivit lui Bratu, cel mai bine vândute produse sunt prosoapele, pernele şi feţele de pernă. Reprezentantul JYSK crede că în viitor casele românilor vor arăta, în general, din ce în ce mai asemănător cu locuinţele din alte state, deoarece „au acces la aceeaşi informaţie şi la aceleaşi produse la care au acces locuitorii din alte ţări –  din vestul Europei, din SUA, din China. Se inspiră din aceleaşi locuri, caută idei de amenajare pe Pinterest sau pe Instagram, văd care sunt noile trenduri”.

La nivel global, în anul financiar 2017-2018 grupul JYSK a înregistrat o cifră de afaceri de peste 3,5 miliarde de euro şi un profit brut înainte de taxe de 474 milioane de euro. În prezent, compania activează în 51 de ţări, prin intermediul a peste 2.700 de magazine, cu o echipă de aproximativ 23.000 de angajaţi. Anul acesta, în luna aprilie, compania se va extinde şi pe piaţa din Irlanda.

Potrivit ZF, care citează datele Producătorilor de Mobilă din România (APMR), anul 2017 a fost unul dificil pentru industria mobilei, valoarea producţiei industriale stagnând în jurul a 2,5 miliarde de euro, în timp ce exporturile au înregistrat un avans de doar 1,7% în 2017, cel mai mic din ulimii ani, comparativ cu cel din 2016, de 6,9%.