La fel ca Italia anilor ’70, România se află astăzi pe punctul de a trece de la o ţară de emigranţi la una de imigranţi, scrie The Economist. Economia României a crescut constant în ultimul deceniu, iar anul trecut a înregistrat un plus de 4,7%. În 2010, PIB per capita, ajustat pentru preţuri, a fost de 53% din media UE; în 2021 ajunsese la 74%. Între timp, populaţia a scăzut de la 23,2 milioane în 1990 la 19 milioane în prezent. Rata natalităţii s-a prăbuşit după revoluţia din 1989 şi milioane de oameni au emigrat, iar ţara se confruntă acum cu o lipsă gravă de forţă de muncă.

Cu toate că mulţi români încă emigrează pentru un salariu mai bună în altă parte, alţii se întorc acasă. Între timp, populaţia de origine străină a României creşte.

Confruntându-se cu o penurie a forţei de muncă, care îi ameninţă stabilitatea economică, România a început să atragă tot mai mulţi muncitori din Asia. În faţa birourilor de imigrare nepalezii, vietnamezii şi alţi lucrători din Asia formează azi cozi lungi, aşteptând să îşi reînnoiască permisele de muncă şi de şedere. În 2017, România avea o cotă de 3.000 de permise pe an pentru lucrătorii din afara UE. Aceasta crescuse la 100.000 anul trecut, dar multe permise au fost utilizate pentru reînnoirea vizelor pentru lucrătorii aflaţi deja în ţară.

Până la sfârşitul anului 2022, în ţară erau 113.520 de cetăţeni din afara UE, o creştere de 110% în 5 ani. Au existat, de asemenea, 54.765 de cetăţeni UE, 113.000 de refugiaţi ucraineni şi aproximativ 200.000 de imigranţi din Moldova vecină (deşi cei mai mulţi dintre aceştia au cetăţenie română). Mircea Mocanu, care conduce biroul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie din Bucureşti, spune estimările sale arată că până la sfârşitul deceniului vor fi 600.000 de străini în România - o schimbare rapidă şi de proporţii semnificative.