"Nu i-am dat studiile. Nu sunt publice. Însă, FMI le-a avut înainte cu o lună", a spus Ioana Petrescu la Antena 3, întrebată de ce nu i-a prezentat lui Traian Băsescu studiile privind impactul reducerii CAS şi dacă i le-a transmis între timp.

Ea a explicat că a evitat să abordeze discuţia despre MTO (Medium-Term budgetary Objective, obiectivul bugetar pe termen mediu) întrucât sunt întrebări la care nu putea să răspundă "în cinci minute, pe picior, undeva la Cotroceni".

Ministrul Finanţelor recunoaşte că ar putea fi nevoie de alte măsuri compensatorii pentru a se încadra în ţinta de deficit pentru anul viitor, dar susţine că "acel deficit" este calculat pe un potenţial, iar datele nu sunt încă disponibile.

"Nu pot să spun acum cum se va face bugetul pe 2015", a adăugat Petrescu.

Ea a arătat că proiecţia veniturilor bugetare pentru anul viitor se va face pe baza veniturilor realizate în 2014, atunci când vor fi cunoscuţi mai mulţi indicatori, printre care şi inflaţia din acest an.

"Diferenţa va trebui acoperită, într-adevăr, pe baza unor măsuri care vor fi decise atunci", a continuat Petrescu.

Ea a mai precizat că nu a fost deranjată de întrebările privind studiile sale, arătând că a depăşit momentul în care simţea nevoia să dovedească ce a învăţat acolo.

Preşedintele Traian Băsescu a întrebat-o, luni, în consultările de la Cotroceni, pe Ioana Petrescu unde a terminat studiile, precizând că se aştepta de la aceasta la argumente gen Roubini, un economist care a terminat Harvardul, la fel ca şi ea.

"Doamna ministru, se colectează suplimentar, din creşterea economică, atât? Dar bănuiesc că aţi observat că Germania, Franţa, Italia, au intrat în declin şi asta ne va afecta, a spus Băsescu.

Replica Ioanei Petrescu a venit imediat: "Un motiv în plus să relaxăm fiscal şi să încurajăm firmele să angajeze şi să investează mai mult", a spus aceasta, vizibil emoţionată.

"Doamnă, am zis că... Unde aţi zis că aţi terminat? La Harvard, la Oxford?", i s-a adresat Băsescu.

"La Harvard", a răspuns Petrescu.

"Roubini, economist de Harvard. Mă aşteptam la argumente de genul lui", i-a spus preşedintele ministrului de Finanţe.

Preşedintele Băsescu i-a mai spus ministrului Finanţelor că argumentele acesteia în favoarea reducerii CAS sunt cele pe care le aduce orice parlamentar care nu ştie despre ce este vorba.

Încă de la începutul discuţiei de la Cotroceni, şeful statului le-a reproşat premierului Victor Ponta şi ministrului Finanţelor că nu au prevăzute surse din care să acopere "gaura" produsă de scăderea CAS cu 5% şi a spus că văzute "tentativa de punere în dezbatere publică a noului Cod Fiscal", care prevedea taxe suplimentare.

Miercuri, Băsescu a declarat, la B1 TV, că Ioana Petrescu este "bine echipată din punct de vedere teoretic, dar marea problemă este lipsa de practică", susţinând că aceasta a fost folosită de premierul Victor Ponta.

Şeful statului a precizat că ar fi mai îngăduitor cu ministrul de Finanţe decât cu premierul Victor Ponta.

La întâlnirea de la Cotroceni, Băsescu i-a spus premierului că ar fi "unfair" să intre în alegeri fără să trimită bugetul pe 2015 la Parlament, ca un comentariu la afirmaţia lui Ponta că, atunci când va trece de Parlament, bugetul va veni la el sau al noul preşedinte al ţării.

La afirmaţia preşedintelui Băsescu potrivit căreia România mai are de acoperit şi MTO (Medium Term Objective - Obiectiv bugetar pe termen mediu, n.r.), premierul Ponta a întrebat mai întâi "Poftiţi ?", iar după ce preşedintele Băsescu a reluat că mai există şi MTO-ul, care mai înseamnă vreo 6 miliarde, 5, 6 miliarde, Ponta a răspuns: "O să lucrăm la toate".

Preşedintele a întrebat dacă reducerea CAS se va face pe baza unor majorări ulterioare de taxe, dar nu a primit un răspuns.

Ponta a declarat miercuri că reducerea CAS este acoperită contabil din creşterea accizei, taxa specială pe construcţii şi încasări suplimentare inclusiv pe baza noii Legi a insolvenţei, dar economia nu necesită doar contabilitate, ci şi un pic de minte care uneori lipseşte "la cel mai înalt nivel".

În emisiunea de la Antena 3, Petrescu a arătat că venituile bugetare în minus din reducerea CAS pe un an, de 4,8 miliarde lei, sunt venituri în plus pentru angajatori, iar, presupunând că pe termen mediu 50% se duc în angajări şi 50% în investiţii, se recuperează la buget 1,3 miliarde lei plus 1,2 miliarde lei.