Producatorii din agricultura Romaniei vor intra peste putin timp pe piata concurentiala a Uniunii Europene. Fermierilor romani li se vor aplica aceleasi cerinte de calitate, dupa perioadele de tranzitie negociate, dar vor primi numai 25% din subventia pe care o primeste un producator din vechile state membre ale UE.

Un producator roman are nevoie de un milion de euro pentru a intra cu un produs pe piata romaneasca. Unul din actuala UE plateste cateva mii de euro. 

Sunt numai doua exemple practice legate de puterea unei companii de a rezista pe piata si la provocarile pietei. Este o parte a integrarii Romaniei in UE, un capitol care nu a fost negociat in particular, dar pe care orice jucator din economie va trebui sa il descopere.  Exemplele de mai sus demonstreaza ca piata UE nu va fi, in nici un caz, o pajiste inverzita pe care firmele romanesti vor putea zburda in voie; si sunt numai doua exemple.  Paradoxal, conform ultimelor doua studii realizate de Eurochambers (reteaua de camere de comert si industrie europene) in anii 2003 si 2004, companiile romanesti se arata optimiste. Din cele peste 500 de firme romanesti chestionate in 2003, 97% se pronuntau in favoarea aderarii la UE, dar 43% nu incepusera pregatirile pentru a se adapta acuis-ului comunitar si numai 12% intocmisera o estimare a costurilor legate de aceasta actiune. In 2004, cand au fost chestionate peste 800 de companii din Romania, proportia sustinatorilor aderarii a scazut la 92%, dar crescuse procentajul celor care declarau ca nu au inceput pregatirile - 56%. Optimismul romanilor se afla in contrapondere cu nivelul de informare in privinta aderarii. Si in 2003 si in 2004, numai 4% din companii se declarau de deplin informate asupra implicatiilor intrarii pe piata comuna. 

Dar ce este competitivitatea? Mark McCord, de la Centrul pentru Intreprindere Privata din Romania defineste competitivitatea unei natiuni drept puterea acesteia de a crea bogatie, atat in privinta castigurilor cetatenilor si companiilor, cat si in domeniile infrastructurii sociale, de invatamant si politice. In cazul unei companii, competitivitatea este puterea de a crea profituri si e strans legata de reducerea constanta a costurilor, calitate crescuta a produselor, respectarea termenelor de livrare, adaptabilitate si aliniere la evolutia tehnologica. Ar mai fi necesare o strategie bine definita pentru promovarea produselor, o identitate bine marcata a acestora, si nu in ultimul rand, cercetare.

Toate acestea par fraze dintr-un manual, dar cine le interpreteaza asa nu va fi in stare sa reziste pe piata europeana. Cu ce se lauda Romania in prezent? Cu costul redus al fortei de munca, care nu e un atu. "Daca si dupa 2007 vom fi in continuare apreciati pentru costul redus al fortei de munca, inseamna ca am intrat degeaba in UE. Scoala romaneasca a creat, in ultima perioada, prea putini tehnicieni si avem o problema severa cu calificarea fortei de munca", spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania. "Problemele vor aparea si din cauza cresterii costurilor de productie, care ar putea afecta industrii cum este cea a lohn-ului. In cativa ani, inainte si dupa aderare, 75% din companiile poloneze de confectii au disparut din aceasta cauza iar contractele au fost preluate de romani", spune Liviu Voinea de la Grupul pentru Economie Aplicata. Unde va ajunge Romania si companiile care ii dau forta, atata cata este, dupa 2007?

"Exista riscul de a deveni o natiune de salariati, o simpla piata pentru celelalte economii performante", crede Adrian Izvoranu, directorul general al Confederatiei Patronale a Industriei, Serviciilor si Comertului din Romania (CPISC). "Companiile nu sunt pregatite pentru aderare, nu sunt pregatite sa inteleaga ce inseamna aderarea. Nu stiu cate vor disparea dupa momentul aderarii, dar numarul nu va fi mic. Vor fi afectate in special IMM-urile", spune Dinu Patriciu, presedintele Confederatiei Nationale a Patronatului Roman. 

Un proces firesc pentru a preveni efectele integrarii va fi asocierea. "Dar din punct de vedere al consumatorului final, integrarea va fi benefica", precizeaza Liviu Voinea.  "Vor castiga cursa cei care vor depasi problemele pe care le au si se vor orienta pentru a deveni parteneri cu marile companii", crede Mihai Manolui, secretar general al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania. 

Potentiale tinte pentru companiile romanesti? Micile nise de piata - componente auto, tehnologia informatiei, vinuri - par a fi cele mai fezabile pentru firmele medii si mici.  AOAR a identificat si o serie de sectoare ce vor beneficia de fondurile europene ce vor intra in Romania - cele din domeniul IT, de constructii, de infrastructura, precum si cele din sectorul tehnologiilor de mediu. 

Daca va fi afectat, lohn-ul romanesc va trebui sa speculeze ceea ce ii va fi ramas - competentele si cunostintele transferate de partenerii externi, posibilitatile de a subcontracta productia in zona fostei URSS, precum si marea provocare pe care o reprezinta recastigarea pietei interne. 

Europa si-a propus, in anul 2000, sa devina cea mai competitiva economie din lume in decurs de zece ani. Agenda Lisabona a fost, dupa cum recunostea chiar grupul de experti europeni condusi de fostul premier olandez Wim Kok care a realizat anul trecut o analiza a strategiei, un obiectiv prea ambitios. 

Dar chiar si in conditiile revizuirii obiectivelor Agendei Lisabona, Romania tot va trebui, dupa aderare, sa isi asume strategia si sa incerce sa elimine, alaturi de noile state europene, handicapul care o separa de cele 15 vechi state membre. 

Specialistii Grupului de Economie Aplicata spun ca ignorarea Agendei Lisabona ar putea aduce un risc considerabil, pe termen mediu si lung, pentru dezvoltarea coerenta a Romaniei intr-o UE largita, chiar daca obiectivele stabilite in capitala Portugaliei nu sunt obligatorii. "Cu cheltuieli de cercetare-dezvoltare de 0,4% din PIB fata de 2% din PIB in UE si cu cheltuieli de formare a personalului de 1,9% din PIB fata de 20% din PIB in UE, suntem la a zecea parte de unde ar trebui sa fim", apreciaza Liviu Voinea.  Un aspect favorabil in marea de incertitudini a aderarii este cresterea atractivitatii mediului de afaceri. 

Romania a urcat opt locuri, pana pe pozitia 38, intr-un clasament realizat de Economist Intelligence Unit (EIU) in randurile a 60 de tari, in functie de atractivitatea mediului de afaceri previzionata pentru perioada 2005-2009. Dar a ramas, totusi, in urma unor state ca Bulgaria si Slovacia. 

AOAR a prognozat ca nivelul investitiilor straine nu va creste substantial, dar ca natura acestora se va modifica, in urma finalizarii procesului de privatizare si a cresterii proceselor de fuziuni si achizitii. Intrarea decisa a Vodafone in Romania, precum si interesul declarat al Deutsche Bank pentru BCR - adica intrarea unor "grei", de care Romania a fost lipsita pana acum (cu exceptia Renault)  - par sa confirme scenariul asociatiei patronale. In final, trebuie evidentiat, iar si iar, rolul pe care administratia trebuie sa si-l asume. Experienta aderarii Greciei arata ca economiile care nu utilizeaza eficient fondurile europene, in special din cauza coruptiei, inregistreaza regrese in prima perioada de dupa aderare. In Gre-cia PIB pe locuitor s-a redus de la 70% din media tarilor comunitatii cu 5 ani inainte de aderare la 61% din aceeasi medie la 10 ani dupa aderare.