♦ Dintre cele zece businessuri care alcătuiesc clasamentul, şase au înregistrat în 2023 scăderi ale cifrei de afaceri, iar în cazul celorlalte în general creşterile nu au fost spectaculoase, ceea ce arată o oarecare instabilitate a pieţei.

Primii zece jucători de pe piaţa tipo­grafiilor şi a editurilor au angajat împreună 2.197 de oameni în 2023, cu aproximativ 100 mai puţini comparativ cu anul anterior, arată datele centralizate de Ziarul Financiar.

Pe piaţa tipografiilor şi a editurilor, Imprimeria Naţională, companie deţinută de statul român prin Ministerul de Finanţe şi fondată încă din secolul al XIX-lea, deţine prima poziţie din punctul de vedere al cifrei de afaceri şi al numărului de angajaţi. Maximul veniturilor consemnate în această industrie anul trecut este astfel setat la aproximativ 550 de milioane de lei, în scădere faţă de cele aproape 700 de milioane de lei înregistrate în anul precedent de Imprimeria Naţională.

Inform Lykos, Infopress Group, Rottaprint, Zipper Services, EDS România şi Imprimeria Naţională sunt alte companii care se remarcă în acest domeniu, cu cifre de afaceri mai mari sau egale cu 100 de milioane de lei în 2023.

În ceea ce priveşte acţionariatul, în clasament se regăsesc atât firme de stat, cât şi firme deţinute de multinaţionale ori fonduri de investiţii cu origini în Cipru, Spania, Ungaria, Germania şi Italia. Doar două companii sunt afaceri 100% antreprenoriale româneşti.

Dintre cele zece businessuri care alcătuiesc clasamentul, şase au înregistrat în 2023 scăderi ale cifrei de afaceri, iar în cazul celorlalte în general creşterile nu au fost spectaculoase, ceea ce arată o oarecare instabilitate a pieţei.

În piaţa tipografiilor şi a editurilor, se înscriu companiile care se ocupă de tipărirea cărţilor, a revistelor, a pliantelor, a broşurilor, a etichetelor. Imprimeria Naţională produce formularele tipizate precum declaraţii, chitanţe, avize, dar şi timbre, paşapoarte, permise de şedere, carduri pentru asigurări de sănătate. La rândul său, Imprimeria Băncii Naţionale este responsabilă de tipărirea bancnotelor.

„Piaţa de carte se comportă excepţional de bine la nivel internaţional. În ultimii 15 ani, cartea şi-a dovedit o capacitate de rezilienţă extrem de mare, mult mai mare decât orice alt produs tipărit. Nivelul vânzărilor de carte la nivel internaţional a rămas stabil, singura excepţie fiind perioada pandemiei, moment în care vânzările de carte au crescut cu peste 30%. După perioada pandemiei, am asistat la o restabilizare a vânzărilor la un nivel similar cu cel din 2019“, spun reprezentanţii Rotolito, companie care tipăreşte revistei şi cărţi într-o fabrică din Pantelimon.

Despre o evoluţie foarte bună a pieţei de carte vorbea recent şi Florin Lăzărescu, directorul artistic al FILIT - Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere din Iaşi. El sublinia, în emisiunea ZF Iaşi te inspiră!, că, deşi există percepţia că românii, în special tinerii, nu citesc, nimeni nu ar mai publica volume dacă nu s-ar vinde.

„Cărţile există pentru că există un public. Nu putem vorbi de acelaşi public pe care îl au muzica sau teatrul, dar chiar şi aşa, el există“, spunea Florin Lăzărescu.