♦ În condiţiile în care rata dobânzii la facilitatea de depozit, setată acum la 6%, este limita de jos a intervalului de variaţie a ratelor de dobândă din piaţa monetară interbancară, este improbabil ca ROBOR la 3 luni să scadă sub nivelul acesteia, adică sub 6%, după cum au explicat şi analiştii ♦ În absenţa unui imbold pentru scăderea dobânzilor la credite, băncile comerciale au început să reducă din marjele de câştig între dobânzile la credite şi cele la depozite sub 3%, şi pe retail şi pe corporate ♦ Inflaţia a coborât sub 6%, dar dobânda-cheie stă la 7%.

Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor varia­bile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, dar şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, a scăzut în ultimul an de la 6,55% până la 6,04% în contextul în care inflaţia s-a înjumătăţit, coborând sub 6%, iar excesul de lichiditate persistă pe piaţa interbancară atingând vârfuri record.

ROBOR la 3 luni stă de două luni la 6,04%-6,05%, însă nu se poate duce mai jos. Limita de 6%, care reprezintă dobânda la facilitatea de depozit stabilită de BNR, împiedică ROBOR să mai coboare şi să ducă la ieftinirea creditării.

În acest context, băncile, încercând să atragă clienţii cărora să le dea credite, au început să reducă din marjele de câştig.

Concret, în condiţiile în care rata facili­tăţii de depozit, setată acum la 6%, reprezin­tă limita de jos a intervalului de variaţie a ratelor de dobândă din piaţa monetară interbancară, este improbabil ca ROBOR la 3 luni să scadă sub nivelul acesteia, adică sub 6%, după cum au explicat şi analiştii.

În aceste condiţii, nici dobânzile la cre­dite - formate din indicii de referinţă la care se adaugă marja băncilor - nu pot scădea prea mult, şi în consecinţă, creditul privat total pentru populaţie şi firme merge cu frâna trasă. Din cauza dobânzilor mari, în primele luni din 2024 creditul privat a avut un ritm mediu de creştere anemic, de doar 5%, la jumătate faţă de viteza creditării din prima parte a anului 2023.

Contrar aşteptărilor celor mai mulţi ana­lişti care anticipau tăierea dobânzilor în­ce­pând din luna mai, boardul BNR a perseverat în prudenţă la cea de-a patra şedinţă de politică monetară din 2024 şi a menţinut dobânda-cheie la 7%, precum şi dobânda la facilitatea de depozit la 6%, banca centrală anticipând presiuni inflaţio­niste mai persistente din cauza fiscalităţii şi a creşterii salariilor şi pensiilor.

Dobânda-cheie a rămas la 7%, cu toa­te că inflaţia anuală a scăzut, coborând sub 6% (5,9% în aprilie), conform celor mai recente date ale INS, la aproape jumătate faţă de nivelul din urmă cu un an, de 11,2% în aprilie 2023. Astfel, în absenţa unui im­bold pentru scăderea dobânzilor la credite, pentru a continua procesul creditării băn­cile comerciale au început să reducă din marjele de câştig. Şi pe retail şi pe corpo­rate băncile comerciale au coborât marjele de câştig între dobânzile la credite şi cele la depozite sub 3%, după ce în 2023 marjele depăşeau 3% şi ajungeau şi spre 4%, după cum se observă din datele BNR.

Deşi piaţa interbancară înoată într-un ocean de lichiditate, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele retail în lei de dinainte de mai 2019, dar şi pentru creditele corporate în lei, a scăzut de la începutul anului într-un ritm lent.

Dacă la începutul anului 2024 ROBOR la 3 luni era de 6,2%, la final de ianuarie a coborât la 6,1%, în februarie s-a dus la 6,08%, pentru ca la sfârşitul lunii martie să atingă 6,05%, valoare la care a staţionat toată luna aprilie, precum şi în cea mai mare parte a lunii mai. Ieri, ROBOR la 3 luni era de 6,04%, valoare la care indicele a coborât din 27 mai. Comparativ, în urmă cu un an, în iunie 2023, ROBOR la 3 luni era 6,55%.

Piaţa interbancară a avut şi în luna aprilie un excedent de lichiditate mare, de aproape 50 mld. lei medie zilnică, al doilea maxim de după 2012, în timp ce ROBOR la 3 luni a staţionat în a patra lună din 2024 la 6,05%, iar creditarea a rămas anemică.

Şi pe ansamblul primelor patru luni din 2024, excedentul mediu de lichiditate din piaţa interbancară a fost de circa 50 mld. lei (10 mld. euro), medie zilnică, apropiat de media din primul trimestru (T1) din 2024.

Această situaţie arată că băncile au bani, dar preferă să îi parcheze la BNR la dobândă de 6%, în loc să dea mai multe credite. Practic, surplusul de lichiditate este plasat de bănci în depozite pe o zi la BNR, la facilitatea de depozit, cu o rată de dobândă de 6%.

În contextul excedentului mare de lichiditate din sistemul bancar, instrumentul de politică monetară relevant în România a devenit dobânda de 6% la facilitatea de depozit (care este remunerată de BNR băncilor care-şi parchează bani astfel), şi nu dobânda-cheie de 7%.

Din ianuarie 2023, când a operat ultima creştere de dobândă, şi până acum BNR a menţinut neschimbată dobânda-cheie, la 7%, iar dobânda la facilitatea de depozit a rămas la 6%, în timp ce dobânda la facilitatea de creditare Lombard a staţionat la 8%/an.

Deşi inflaţia s-a domolit, ritmul scăderii nu a convins BNR să taie dobânda-cheie în luna mai.

BNR urmăreşte scăderea inflaţiei fără a crea recesiune, dar şi o ajustare mai lentă a inflaţie, şi mai sigură, fără reveniri, astfel că decizia de reducerea a dobânzii-cheie va veni „la momentul optim, oportunì şi „în dozajul optimì, în funcţie de evoluţia mai multor factori, nu doar în funcţie de evoluţia creditării, după cum reiese din declaraţiile recente ale lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. „Politica BNR este mai degrabă ´data dependentª. Suntem dependenţi de date, de informaţii, şi nu numai de cele interne, ci şi de cele externe. Preferăm în plus faţă de a da inflaţia în jos fără a crea recesiune, preferăm şi ca inflaţia să vină mai lent în jos, dar fără reveniri. Aceasta este preferinţa noastră: să fie mai înceată, dar mai sigură reducerea inflaţiei! Şi momentul în care Consiliul de Administraţie (al BNR-n.red.) în înţelepciunea lui, luând mai mulţi factori şi ascultând mai multe opinii pentru a lua decizia, va hotărî acest lucru, s-ar putea într-adevăr să nu fie nici iulie şi nici august, mai discutăm. Ne uităm la date. Dacă inflaţia din luna mai care se va publica în luna iunie va fi scăzută, nu cred că membri CA vor fi chiar reticenţi, o să se uite mai cu atenţie la dateì, spunea guvernatorul BNR la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Privind în perspectivă, unii analiştii au început să fie sceptici privind o viitoare reducere a dobânzii-cheie în luna iulie.

„Nu cred că BNR va scădea dobânda-cheie în iulie, dar aş vrea să mă înşel. Scăderea dobânzilor este un semnal foarte puternic în economie pe toate părţile. Şi pentru cei care sunt împrumutaţi, şi pentru cei care au dat împrumuturi, dar nu cred. Este prea devreme, cred, şi nici nu prea avem argumente vizavi de dinamica preţurilor. Nu exclud să vedem însă modificări de dobândă de politică monetară în ultimul trimestru din acest an“, spunea  la ZF Live Florian Libocor, economistul-şef al BRD România.

O analiză a Allianz Trade indică faptul că în ceea ce priveşte politica monetară, estimările aferente unui scenariu de bază sunt că Banca Naţionala a României va reduce cel mai probabil rata cu un total de 75 pp în a doua jumătate a anului 2024, ajungând la 6,25% la finalul anului.  În România, deşi a scăzut la 5,9% anual în aprilie, inflaţia a rămas, în continuare, cea mai ridicată din regiune.

Nivelul inflaţiei pe pieţele din Europa Centrală şi de Est este aşteptat să crească sau să rămână peste intervalele ţintă ale băncilor centrale până la finalul anului 2024, în condiţiile în care luna aprilie a adus o revenire a creşterilor de preţuri în Polonia, Cehia şi Ungaria, după un an în care rata inflaţiei s-a diminuat peste aşteptări în regiune, se mai arată în analiza Allianz Trade.

Surplusul de lichiditate este plasat de bănci în depozite pe o zi la BNR, la facilitatea de depozit, cu o rată de dobândă de 6%. În contextul excedentului mare de lichiditate din sistemul bancar, instrumentul de politică monetară relevant în România a devenit dobânda de 6% la facilitatea de depozit (care este remunerată de BNR băncilor care-şi parchează bani astfel), şi nu dobânda-cheie de 7%.