Sistemele comuniste au căzut, în primul rând, pentru că nu au fost viabile din punct de vedere politic şi nu au avut susţinerea economică pentru politicile pe care le-au promovat, a explicat Boc. Din punct de vedere politic, au afectat drepturile fundamentale la viaţă, libertate, proprietate, "şi ştim bine că orice sistem care îşi propune să se construiască prin ignorarea acestor trei valori fundamentale - de la John Locke le cunoaştem: viaţă, libertate şi proprietate - nu poate să reziste", a afirmat premierul. Dar comunismul s-a prăbuşit, de asemenea, şi pentru că "nu a avut acoperirea financiară necesară pentru măsurile pe care le-a promovat şi a ajuns să pună probleme majore populaţiei din sistemele comuniste".

"Şi când am spus că nu a învăţat suficient capitalismul din lecţia prăbuşirii sistemelor comuniste, tocmai la acest lucru mă refer: sistemele capitaliste, într-un act iresponsabil, şi-au amplificat dimensiunea socială, fără acoperire economică. Ce înseamnă astăzi datorii în produsul intern brut de peste 100% din PIB? Nu înseamnă decât majorare de cheltuieli fără acoperire în economie, nu înseamnă decât incapacitatea politicienilor de a nu spune "nu" tentaţiei populiste de a mări beneficiile sociale", conchide Boc.

Consecinţa este că acum avem o altă criză, cea a incapacităţii statelor, care din cauza creşterii datoriilor suverane nu-şi mai pot onora obligaţiile sociale, "pe care le-au crescut an de an, în aceşti ultimi 20 de ani". Această criză, consideră premierul, "aduce şi politicienii şi ţările cu picioarele pe pământ, pentru a-şi ajusta eforturile bugetare în concordanţă cu ceea ce poate economia, pentru că orice ignorare a acestor reguli economice şi neorientarea resurselor financiare spre multiplicare, spre plusvaloare înseamnă, în fapt, colaps economic". În context, Emil Boc a repetat că în Uniunea Europeană, "foarte multe ţări fac astăzi ceea ce România a făcut în 2009 şi mai ales în 2010".

Premierul şi-a mărturisit, cu această ocazie, şi două preferinţe de lectură: "Sfârşitul istoriei" de Francis Fukuyama şi "Reinventing Politics" de Vladimir Tismăneanu. "Avem nevoie în continuare nu de "sfârşit al istoriei", ci de un nou început, dar sub logica necruţătoare a economiei, şi de o nouă "reinventare a politicului" care să promoveze un alt tip de politician, în România, în Europa şi în lume, un politician care să nu mai promită lucruri care nu au acoperire în economie", a reflectat Emil Boc.

Grupul European pentru Administraţie Publică (EGPA) este o structură paneuropeană a Institutului Internaţional de Ştiinţe Administrative (IIAS), cu sediul la Bruxelles. România este reprezentată în EGPA de universităţi cu specializare în ştiinţe administrative (SNSPA, Babeş-Bolyai, ASE).