Este deocamdata prea devreme de estimat daca Senatul va avea o abordare diferita de cea din sesiunea precedenta, cand a anulat multe dintre atributiile Agentiei, starnind criticile Comisiei Europene in raportul de tara publicat saptamana trecuta. PDL spera sa-i poata convinge insa pe aliatii din UDMR sa nu mai boicoteze proiectul si astfel sa evite riscul unei continuari a monitorizarii pe justitie, cu efecte negative inclusiv asupra aderarii Romaniei la spatiul Schengen, programata pentru martie anul viitor.

Chiar daca raportul Comisiei a fost cel mai dur din ultimii cinci ani, efectul sau a fost parat de presedintele Traian Basescu, care a acuzat ca tonul a fost "debalansat in privinta unor aprecieri politice". Discutia s-a mutat astfel pe nuantarea constatarii facute de Comisie, ca "Romania nu-si respecta angajamentele asumate la aderare", ceea ce multora le-a adus aminte de perioada 2001-2004, cand interpretarile semiotice ale rapoartelor de tara erau sportul preferat al clasei politice.

La randul ei, Curtea Constitutionala a reusit sa mai atenueze din iritarea pe care a provocat-o prin respingerea legii ANI si apoi a masurii Guvernului de reducere cu 15% a pensiilor; acum a declarat neconstitutionala forma in care Senatul a trimis legea de functionare ANI spre promulgare presedintelui. Interesant este ca judecatorii au constatat nu doar ca a fost incalcata procedura de legiferare, ci si ca noul proiect contine prevederi declarate deja neconstitutionale in aprilie, care au scapat chiar vigilentei unor juristi cu inalt spirit critic, precum UDMR-istul Gyorgy Frunda.

Desi Curtea nu a precizat care sunt aceste prevederi, cade in sarcina juristilor puterii sa le descopere si sa le corijeze, daca vor intr-adevar ca in urmatorul raport al CE, Agentia de Integritate sa nu mai figureze la "bile negre".