"Trebuie să rearanjăm, totuşi, scara normală a valorilor, trebuie să existe în primul rând o ordine. Nu-i normal ca preşedintele ţării, primul-ministru, preşedinţii Camerelor să câştige mai puţin decât cine ştie ce angajat dintr-o instituţie militarizată sau dintr-o companie de stat, pentru că nu există nicio ţară europeană unde să se întâmple chestia asta. Cerem performanţă de la cei care conduc instituţii, dar în schimb credem că nu trebuie nimic altceva pentru performanţă", a spus Ponta, în deschiderea Biroului Permanent Naţional al PSD.

El a adăugat că şi medicilor, profesorilor, militarilor, poliţiştilor trebuie să li se asigure un plan de carieră şi a precizat că noua lege a salarizării va fi definitivată în a doua parte a acestui an.

Guvernul propune în noua lege a salarizării, conform cifrelor susţinute, joi seara, de către ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, la România TV, un salariu minim brut de 1.200 lei şi unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele, aflate în studioul TV, acuzând însă Executivul de incompetenţă pentru faptul că introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate.

Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.

Liderii confederaţiilor sindicale au arătat că, prin acest proiect, Guvernul îşi demonstrează incompetenţa şi faptul că nu cunoaşte standardele ocupaţionale, deoarece include, de exemplu, profesia de şofer în categoria meseriilor necalificate, astfel că proiectul nu va putea fi aplicat.

La rândul său, premierul Victor Ponta a arătat, vineri, că apreciază punctele de vedere exprimate "cu anticipare" la televiziuni, dar că acestea nu sunt bazate pe realităţi, deoarece nu există un proiect avansat.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.

La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea slariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.

Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.

Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.

Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.

În primăvara anului trecut, într-un interviu acordat MEDIAFAX, ministrul Muncii afirma o nouă Lege a salarizării unitare ar putea fi aplicabilă din 2015.

În 2013, premierul Victor Ponta declara că vrea să modifice Legea salarizării, incluzând în "anvelopa naţională" cheltuieli de personal pentru fiecare instituţie, respectiv primării, consilii judeţene, ministere, dar şi "un salariu minim, probabil de 1.000 de lei, şi un salariu maxim" şi că vrea ca noua Lege a salarizării să intre în vigoare în 2013.

Un document oficial prezentat în iunie 2013 de MEDIAFAX releva că noul sistem de salarizare a bugetarilor va include majorări anuale de salarii, în mod etapizat şi succesiv, dar numai pentru anumiţi funcţionari, respectiv aceia al căror salariu de încadrare este mai mic decât cel care va rezulta prin aplicarea noii legi, iar salariile bugetarilor vor include atât o sumă fixă, dar şi o parte variabilă care va depinde de performanţele profesionale individuale ale angajaţilor.

În document se arăta că, prin noua lege a salarizării pregătită de Guvern pentru anii următori, salariile de bază pentru fiecare clasă de salarizare vor fi determinate ca valori nominale folosind un coeficient I în valoare de 800 lei, corespunzător salariul minim brut pe ţară de la 1 iulie, şi coeficienţii de ierarhizare existenţi, iar diferenţa dintre două clase de salarizare succesive va fi păsrată la 2,5%.