Într-o înregistrare video publicată pe 28 septembrie, acel exemplar de broască ţestoasă de mare prezintă la nivelul carapacei sale nuanţe aprinse de roşu şi verde. Descoperirea ei reprezintă o premieră ştiinţifică, spune David Gruber, cercetător la Universitatea New York, membru al echipelor de explorare din cadrul National Geographic Society.

Biologul american, care s-a declarat încântat de această întâlnire subacvatică cu un exemplar dintr-o specie rară, spune că nu a descoperit deocamdată modul în care reptila marină utilizează această biofluorescenţă.

Biofluorescenţa unor specii de rechini de talie mică şi a unor recife de coral este cunoscută de oamenii de ştiinţă. Însă în domeniul reptilelor marine, descoperirea biologilor americani reprezintă într-adevăr o premieră, precizează site-ul National Geographic Society.

Biofluorescenţa este diferită de bioluminescenţă, care constă în producerea propriei lumini prin intermediul unei serii de reacţii chimice sau cu ajutorul unor bacterii-gazdă care produc lumină. În cazul biofluorescenţei, animalul absoarbe o lumină cu o lungime de undă ce conţine o cantitate mare de energie (precum culoarea albastră) şi emite, în schimb, o lumină cu o lungime de undă mai mică (precum culoarea verde).

Biofluorescenţa serveşte de obicei atragerii prăzii sau în scopuri de apărare. În cazul broaştei ţestoase marine, ar putea fi vorba de un fel de camuflaj, afirmă biologii de la National Geographic Society.