Multe specii în declin suferă din cauza consangvinizării, care creşte riscul de defecte congenitale, dar pierderea diversităţii genetice poate, de asemenea, să facă animalele mai vulnerabile la alte ameninţări, cum ar fi bolile, care exacerbează presiunile cu care se confruntă.

Oamenii de ştiinţă au folosit celule congelate pentru a produce clone pentru proiecte de conservare, celulele care sunt păstrate în azot lichid, ceea ce este costisitor şi riscant: în cazul în care există întreruperi de energie electrică sau azotul lichid nu este completat în mod regulat, celulele se topesc şi devin inutilizabile.

Sperma liofilizată poate fi, de asemenea, utilizată pentru a crea clone, dar nu poate fi obţinută de la toate animalele, potrivit The Guardian.

„Dacă aceste celule pot fi conservate fără azot lichid folosind tehnologia de liofilizare, acest lucru permite ca resursele genetice din întreaga lume să fie păstrate la preţuri reduse şi în siguranţă", a declarat profesorul Teruhiko Wakayama, care a condus lucrările la Universitatea Yamanashi din Japonia. „Ţările în curs de dezvoltare vor putea să îşi stocheze propriile resurse genetice valoroase în propriile ţări. De asemenea, chiar şi în cazul speciilor pe cale de dispariţie în care supravieţuiesc doar masculi, această tehnologie poate fi folosită pentru a crea femele pentru a reînvia specia”.

În cea mai recentă lucrare, cercetătorii au congelat celule de piele uscate din cozi de şoarece şi le-au depozitat timp de până la nouă luni înainte de a încerca să creeze clone din ele. Procesele de liofilizare au ucis celulele, dar oamenii de ştiinţă au descoperit că au putut totuşi să creeze embrioni clonaţi în stadii incipiente prin inserarea celulelor moarte în ovule de şoarece cărora le-a fost îndepărtat propriul nucleu.

Aceşti embrioni de şoarece în stadiu incipient, cunoscuţi sub numele de blastocisturi, au fost folosiţi pentru a crea stocuri de celule stem care au fost supuse unei alte runde de clonare. Celulele stem au fost inserate în ovule de şoarece golite de propriile nuclee, ceea ce a dus la embrioni pe care şoarecii surogat i-au purtat până la termen. Primul şoarece clonat, numit Dorami, după un robot iubitor de pâine cu pepene galben din seria manga Doraemon, a fost urmat de alţi 74 de şoareci. Pentru a verifica dacă clonele aveau o fertilitate sănătoasă, nouă femele şi trei masculi au fost împerecheaţi cu şoareci normali. Toate femelele au continuat să aibă pui.

În ciuda realizărilor, procesul este ineficient, liofilizarea a deteriorat ADN-ul din celulele pielii, iar rata de succes pentru crearea de pui de şoarece femele şi masculi sănătoşi a fost de numai 0,2 până la 5,4%.

În unele dintre celule, cromozomul Y a fost pierdut, ceea ce a dus la naşterea unor şoareci femele din celule obţinute de la animale masculine. „Dacă acelaşi tratament ar putea fi efectuat la speciile pe cale de dispariţie în care au supravieţuit doar masculi, ar fi posibil să se producă femele şi să se păstreze în mod natural speciile”, scriu autorii în Nature Communications.

Această lucrare survine în contextul în care oamenii de ştiinţă se pregătesc să crească urmaşi din primul dihor clonat din lume cu picioare negre, Elizabeth Ann, în încercarea de a spori diversitatea genetică a speciei.

Animalul a fost clonat din celule congelate în azot lichid în urmă cu 35 de ani.

Dr. Alena Pance, de la Universitatea din Hertfordshire, a declarat că posibilitatea de a stoca material genetic este "extraordinar de importantă" pentru a menţine eşantioane de specii şi, de asemenea, variaţia lor genetică.

Dar ea a spus că este "extrem de important" să se demonstreze că celulele liofilizate pot fi stocate pe termen nelimitat dacă se doreşte ca acestea să ofere o soluţie eficientă pe termen lung.