Eurostat a anunţat că preţurile de consum din aprilie au rămas neschimbate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după ce au înregistrat scăderi în fiecare lună, începând din decembrie.

Declinul preţurilor a determinat Banca Centrală Europeană (BCE) să lanseze un program de suplimentare a lichidităţilor prin care va cumpăra obligaţiuni, mare parte guvernamentale, în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro, până în septembrie 2016.

Oficialii BCE au fost îngrijoraţi că prăbuşirea preţurilor petrolului, în a doua jumătate a anului trecut, ar putea provoca scăderi ale preţurilor unor bunuri şi servicii care să ducă la o spirală deflaţionistă în timpul căreia populaţia şi companiile să amâne cheltuielile, ceea ce ar fi afectat creşterea economică.

"Este destul de clar că politica noastră monetară a evitat acest risc", a declarat preşedintele BCE Mario Draghi, în conferinţa de presă susţinută în această lună.

Inflaţia pare să revină în zona euro ceva mai devreme decât anticipa BCE, acesta fiind un nou indiciu că programul de suplimentare a lichidităţilor ajută redresarea economică. Totuşi, perspectiva încheierii mai devreme a perioadei de scădere a preţurilor a provocat deja speculaţii pe pieţele financiare, că BCE ar putea opri programul de achiziţii de obligaţiuni înainte de termenul planificat, sau să cumpere mai puţine obligaţiuni.

"Lucrurile evoluează ceva mai bine decât ne aşteptam acum câteva luni", a declarat Ardo Hansson, membru în consiliul guvernatorilor BCE, într-un interviu acordat The Wall Street Journal.

El a adăugat însă că este prematur de discutat dacă BCE ar trebui să încheie suplimentarea de lichidităţi mai devreme decât a planificat.

Stabilizarea indicelui preţurilor de consum reflectă redresarea parţială a preţurilor energiei, care au înregistrat în aprilie o scădere de 5,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după un declin de 6% în martie.

Excluzând preţurile energiei, alimentelor şi alcoolului, inflaţia core a rămas extrem de scăzută. Astfel, inflaţia anuală a rămas la 0,6%, în timp ce preţurile din servicii au urcat cu 0,9%, faţă de 1% în martie.

În loc să împingă zona euro într-o spirală a deflaţiei, preţurile mai mici ale energiei par să fi susţinut redresarea economică modestă din zona euro, care a beneficiat de stimulentele BCE şi deprecierea euro.

Institutul spaniol de statistică a anunţat joi că economia a avansat cu 0,9% în primul trimestru, înregistrând cea mai mare creştere din ultimii şapte ani.

Efectul pozitiv al preţurilor mici ale petrolului pare însă să se risipească. Vânzările de retail din Germania au scăzut în mod surprinzător în luna martie, cu 2,3%, în timp ce cheltuielile de consum din Franţa au fost mai mici cu 0,6%, după patru luni de creşteri.

În plus, este probabil ca şomajul ridicat şi creşterea slabă a salariilor să împiedice creşterea preţurilor în lunile viitoare.

Potrivit datelor Eurostat publicate joi, rata şomajului din zona euro a rămas neschimbată în martie, la 11,3%, fiind cu mult peste nivelul anterior declanşării crizei financiare. Numărul persoanelor fără un loc de muncă a scăzut în regiune cu 36.000, la 18,1 milioane.