♦ Intrăm în această săptămână în cel mai complicat trimestru cu care economia României s-a întâlnit, cel puţin de la revoluţie încoace ♦ Precedent pentru o situaţie atât de fluidă nu există.

Cifra totală de afaceri în eco­nomie în 2020 era anticipată, la începutul anului, la 350 de miliarde de euro. Produsul Intern Brut (PIB) ar fi urmat să crească, potrivit calculelor pe care a fost fundamentat bugetul consolidat, cu 4,1% şi să atingă în acest an 238-240 mld. euro. Cu o pondere în PIB de 32%, în uşoară creştere faţă de 2019, veniturile consolidate urma să însemne 76-77 mld. euro. Deficitul bugetar fusese stabilit la 3,6% din PIB, ceea împingea cheltuielile totale ale bugetului general consolidat la  35,5% din PIB.

Acum însă tabloul este cu totul schimbat, cu un T 2 care începe în această săptămână, calificat de economişti drept un „coşmar“. Un trimestru cu o scădere aşteptată a afacerilor de 50%, ceea ce poate anticipa o cădere de 10 % în euro, pe întregul an. Prin urmare, cifra de afaceri în economie se va reduce spre 315 miliarde de euro în 2020, iar veniturile bugetului vor scădea spre 70 de milarde de euro, de la veniturile aşteptate la început de an de aproximativ 77 mld. euro. Costurile în creştere trebuie acoperite prin majorarea până la cel puţin 7% din PIB a deficitului bugetar, ceea ce va majora automat şi datoria publică de 35% din PIB, până la peste 40% din PIB.

Alte date arată cât de profundă este schimbarea care s-a produs într-un timp atât de scurt. Raportul care însoţeşte proiectul de buget pentru 2020 estima, în urmă cu trei luni, că numărul mediu de şomeri va fi în România anului 2020 de 275.000. Dar, în ultimele două săptămâni, odată cu decretarea stării de urgenţă, numărul celor intraţi în şomaj tehnic a depăşit numărul total al şomerilor pe care statisticile îl estima la începutul anului. Guvernul s-a angajat să plătească, din buget, şomajul tehnic - ceea ce-i va majora cheltuielile, concomitent cu reducerea veniturilor pe care le aştepta din impozitul pe veniturile salariale – 7,2% din totalul veniturilor bugetare, în 2019. La fel se întâmplă cu toate capitolele de venituri bugetare. Consumul se restrânge, se restrâng veniturile din TVA. Se închid fabricile, nu mai există profit, prin urmare nici taxe din profit. Guvernul a decis săptămâna trecută să acorde un stimulent de 5-10% din obligaţii companiilor care-şi plătesc anticipat sau la timp impozitul pe profit, din profitul trecut. Pare mai degrabă o încercare de a vedea câţi mai trăiesc şi au cash, pentru că veniturile din impozitul pe profit au fost de 5,5% din totalul veniturilor din 2019, prin urmare nu sunt principala sursă de venit bugetar

Erste Group: cădere de 4,7%

La finalul săptămânii trecute, după bănci şi-au actualizat prognozele de creştere pentru 2020 – Erste Group (proprietarul BCR) şi ING Bank. În urmă cu trei săptămâni Erste încă era o bancă ce vedea o creştere economică, chiar dacă modestă, de 1,8%. Previ­ziunile de săptămâna trecută indică însă recesiune – minus 4,7% evoluţie a PIB.

Ca urmare a căderii economice severe, deficitul bugerat ar urma să ajungă, potrivit sursei citate, la 7,3% din PIB. Pe cale de consecinţă, datoria publică ar urma să crească galopant, de la 35,4% din PIB în 2019, la 41,5% din PIB în acest an.

Documentul anticipează o scădere economică cu două cifre în trimestrul al doilea (minus 15,2%, trimestru la trimestru, după o cădere de 0,5% în T 1, trimestru la trimestru) urmată însă de o recuperare la fel de puternică (ajutată de stimulii fiscali şi monetari), de plus 12,8%, în T 3, trimestru la trimestru, şi de 0,7% în T 4, faţă de T3.

Aşa că, pe întreg anul, contracţia va fi de 4,7%, fapt ce va deteriora starea finanţelor publice şi aşa precară, iar deficitul bugatar se  va extinde, „probabil“, la 7,3% din PIB, de la 4,6% din PIB în 2019.

ING Bank: un minus de 6,6% al PIB

La rândul ei, ING Bank a înrăutăţit semnificativ perspectivele macro ale României: cădere economică de 6,6% în 2020 şi un deficit bugetar între 7 şi 9% din PIB.

„În aceste vremuri tulburi, prognozele economice au devenit şi mai puţin o ştiinţă exactă decât erau înainte. Ne confruntăm cu o situaţie fără pre­cedent“, a comentat Valentin Tătaru, economist al ING Bank, care semnează analiza pentru România.

Noua prognoză este justificată de ştirile rele ce vin de peste tot: o contracţie de 4% a Germaniei a ajuns un scenariu optimst, iar Franţa pierde trei puncte din PIB, lunar.

„Amploarea şi rapiditatea evoluţiilor actuale nu au precedent“, în ciuda faptului că literatură de specia­litate, pe un astfel de scenariu, există.

Potrivit sursei citate, contracţia PIB va începe chiar din T 1 (minus 1,3% faţă de T 4/2019 şi plus 1,7%, an/an). Căderea va fi puternică în T 2 (minus 19,7% faţă de T 1 şi minus 19,1%, an/an). Revenirea începe în T 3 cu un plus de 17% faţă de T 2, ca urmare a efectului de bază (minus 5,9% faţă de T 3 2019). T 4 va creşte cu 4,4% faţă de T 3 (minus 3,2% faţă de T 4 2019).