Ţara din Asia de Sud a suferit săptămâna aceasta un atentat oribil cu bombă asupra unei moschei care a luat cel puţin 100 de vieţi. Pe 24 ianuarie, cei 230 de milioane de locuitori ai ţării au fost afectaţi de o întrerupere de curent la nivel naţional, conform CNBC.

Acestea sunt doar cele mai recente şocuri în mijlocul perioadei de criză traversată de Pakistan, în condiţiile în care corupţia guvernamentală endemică, rezervele valutare epuizate şi datoria aproape imposibil de plătit au făcut ca economia ţării să se deterioreze rapid.

"Ce ai vrea sa stii? Cum de s-a dublat preţul la o pungă de făină, esenţială aici, deoarece mâncăm roti sau chapati zilnic? Cum aproape s-au dublat preţurile combustibilului în mai puţin de un an?” Mohammed Usman, un fotograf care locuieşte în capitala Pakistanului, Islamabad, a declarat pentru CNBC.

„Aproape fiecare discuţie din aceste zile între prieteni sau familie este despre cum totul devine mai scump”, a spus el. „Adăugaţi la asta instabilitatea politică şi ajungeţi într-o situaţie fără speranţă.”

Oficialii Fondului Monetar Internaţional au aterizat marţi la Islamabad pentru discuţii preliminare cu guvernul pakistanez. Scopul discuţiilor este deblocarea fondurilor extrem de necesare dintr-un pachet de de 7 miliarde de dolari.

Iar momentul nici nu ar fi unul mai critic: Pakistanul mai are suficiente rezerve de valută pentru a plăti doar importurile pe 3 săptămâni.

Pakistanul a primit un ajutor de 6 miliarde de dolari de la FMI în 2019, la care s-a adăugat încă un miliard de dolari în august 2022, în cel de-al 23-lea program de finanţare al FMI pentru ţară în cei 75 de ani de existenţă.

Dar banii nu vor fi deblocaţi atât de uşor de data aceasta, deoarece oficialii FMI vor să vadă că guvernul pakistanez este dornic să implementeze reforme fiscale. Acestea includ permiterea unui curs de schimb determinat de piaţă pentru moneda ţării şi reducerea subvenţiilor pentru combustibil, care au devenit mai costisitoare pe fondul creşterii globale a preţurilor la energie.

Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a fost sceptic să anunţe asemenea schimbări, temându-se de o reacţie populară.

Dar perspectiva falimentului naţional l-a forţat în cele din urmă să îşi reconsidere poziţia. La sfârşitul lunii ianuarie, Pakistanul a ridicat plafonul artificial al monedei sale, făcând ca rupia să scadă cu 20% faţă de dolar în câteva zile. Guvernul a majorat preţurile combustibililor cu 16%. Şi banca centrală pakistaneză şi-a majorat rata dobânzii cu 100 de puncte de bază pentru a lupta cu cea mai mare inflaţie a ţării din ultimele decenii, estimată să ajungă până la 26% în ianuarie.