♦ Numărul total al intrărilor în incapacitate de plată a crescut cu sub 6% în primele şase luni din an versus aceeaşi perioadă din 2023, însă se remarcă o dublare a numărului de insolvenţe în rândul companiilor mari, de impact în economie.

Problemele de lichiditate, costurile operaţionale tot mai mari, vânzările şi cererea în scădere, deciziile de management inadecvate, precum şi datoriile acumulate au dus la o creştere a numărului de insolvenţe în România în primele şase luni din 2024, arată datele companiei CITR, activă pe piaţa de insolvenţă şi restructurare.

Astfel, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2024, au fost inregistrate peste 3.600 de proceduri de insolvenţă, dintre care 72 în rândul companiilor mari, de impact pentru economie.

În timp ce numărul total al intrărilor în incapacitate de plată a crescut cu sub 6% în primele şase luni din an versus aceeaşi perioadă din 2023, se remarcă o dublare (de la 33 la 72) a numărului de insolvenţe în rândul companiilor de impact, cu active de peste 1 mil. euro. Mai mult, în aceeaşi perioadă, au fost înregistrate 71 de cereri de deschidere a procedurii de concordat preventiv, dintre care 33 sunt în derulare, iar 19 provin de la companii de impact, cu cinci mai multe decât în întregul an 2023.

Concordatul este o procedură judiciară de prevenire a insolvenţei, a cărei deschidere suspendă executările silite. Acesta oferă societăţii aflate în dificultate posibilitatea de redresare pe baza unui plan de restructurare, care trebuie să prevadă şi modalitatea de achitare a creanţelor faţă de toţi sau o parte dintre creditori (creditorii afectaţi prin concordat) şi care, după ce va fi aprobat de aceşti creditori, va fi omologat de către judecătorul sindic.

„În perioada următoare vom vedea probabil o creştere continuă a numărului de măsuri de restructurare, pe fondul revenirii la contextul economic şi de reglementare anterior pandemiei“, afirmă Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR.

„Accesarea la timp a unor facilităţi de restructurare face diferenţa între procesele cu şanse de reuşită şi cele care, din păcate, se derulează prea târziu.“

Datele companiei arată că majoritatea companiilor au intrat în insolvenţă din cauza problemelor de lichiditate. În special întreprinderile mici şi mijlocii s-au confruntat cu dificultăţi în gestionarea fluxului de numerar, fiind incapabile să-şi acopere obligaţiile financiare pe termen scurt.

Creşterea costurilor cu materiile prime şi energia a afectat semnificativ marjele de profit ale firmelor, ducând la incapacitatea acestora de a-şi plăti creditorii. Sectoarele cele mai afectate au fost cele de producţie şi construcţii.

Totodată, acumularea datoriilor pe termen lung şi incapacitatea de a le restructura în mod eficient reprezintă un alt factor major care a condus la o creştere a numărului de insolvenţe. Astfel, numeroase companii nu au reuşit să-şi renegocieze termenele de plată sau să obţină finanţare suplimentară pentru a-şi susţine activitatea.

Aceşti factori sunt coroboraţi cu scăderea cererii pe piaţa internă şi internaţională, care a dus la o diminuare semnificativă a veniturilor pentru unele companii, în special în sectorul comerţului. Aceasta a fost accentuată de inflaţie şi de incertitudinea economică generală????.

Nu în ultimul rând, deciziile de management inadecvate şi lipsa unui plan de afaceri robust au fost, de asemenea, factori care au contribuit la insolvenţa unor companii. Lipsa unei strategii clare de gestionare a crizelor şi de prevenire a materializării riscurilor a fost evidentă în multe cazuri analizate de CITR.

Cele mai multe companii intrate în insolvenţă provin din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (26% din total), din construcţii (20%), industria prelucrătoare (12%), transport şi depozitare (10%), hoteluri şi restaurante (7%).

E important de menţionat că dincolo de problemele cu care se confruntă fiecare sector, cum ar fi schimbările comportamentului consumatorilor în cazul comerţului, mai sunt şi alţi factori care duc la actualul top. Mai exact, comerţul şi construcţiile sunt sectoarele care au atras cele mai multe companii din economie.

Similar, cele mai multe insolvenţe sunt înregistrate în Bucureşti pentru că aici îşi au sediul şi cele mai multe firme. Vin apoi Bihor şi Cluj.

Ce urmează?

Paul Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, spune că nu se aşteaptă la evenimente de ordin sistemic, de tipul unor recesiuni ori crize.

„Evoluţia macroeconomică va fi una bună în următoarele 6-12 luni, ne aşteptăm la o creştere economică rezonabilă, la nord de 3%, la o rată a inflaţiei în reducere continuă spre intervalul ţintit de BNR, la rate ale dobânzilor în scădere şi la stabilitatea cursului pe fondul continuării influxului de fonduri europene şi investiţii străine. Astfel, nu asteptăm evenimente de ordin sistemic, de tipul unor recesiuni ori crize, nici la nivel general şi nici la nivelul celor mai multe sectoare economice“, conchide Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.