Producătorii din România care fac ambalaje pentru domeniile farma şi alimentar şi-au turat motoarele în ultimele săptămâni şi spun că producţia lor creşte, de ei depinzând furnizarea de medicamente şi de mâncare, în contextul COVID-19. La polul opus, cererile din partea lanţurilor de restaurante sunt în scădere, livrările nereuşind să compenseze volumele pe care le presupune activitatea localurilor deschise.

„Cererea a crescut mult pentru că înainte com­paniile se bazau mult pe importuri, care nu prea au mai fost posibile în ultimele săptămâni, aşa că au crescut comenzile de la producători locali, cum suntem noi. Noi avem mulţi clienţi din domeniul alimentar, dar şi din industria chimică. De pildă, făceam şi înainte flacoane pentru firme care produceau dezin­fectanţi, dar în cantităţi reduse. Acum, cererea a explodat“, spune Cosmin Buză­ianu, director de vânzări şi mar­keting al companiei Electric SRL şi fiul fondatorilor fir­mei Liliana şi Tonel Nicu Buzăianu.

Electric Focşani are afaceri de peste 5 milioane de eu­ro (circa 23 mil. euro) şi operează peste 30 de linii de pro­ducţie, în care realizează, în principal, sticle, flacoane, ca­pace, folie termocontractibilă, sacoşe, pungi sau saci din materiale biodegradabile, dar şi matriţe în oţel sau alu­miniu, prototipuri 3D la dimensiuni reale sau scanări 3D.

„Am încheiat un contract cu Farmec pentru a le furniza anumite categorii de ambalaje pentru dezin­fectanţii pe care urmează să-i producă. Colaborăm şi cu firme din domeniul farmaceutic, precum Fiterman Pharma (producător de medicamente din Iaşi – n. red.). Lucrăm mai mult decât înainte, venim la serviciu inclusiv duminica“, mai spune Cosmin Buzăianu.

Electric Focşani are 140 de angajaţi în producţie şi in­ten­ţionează să continue investiţiile pe care le avea plani­ficate încă de la începutul anului, pentru a face faţă co­men­zilor.

Cererea de ambalaje pentru produsele alimentare a cres­cut şi la Barleta Bacău, com­pa­nie care furnizează ambalaje pen­tru mai multe firme din do­meniul panificaţiei, precum Pambac, Băneasa sau Bo­ro­mir, dar şi pentru companii care vând hrană pentru animale.

„Continuăm să producem pentru aceste domenii, însă cererea s-a înjumătăţit pentru retailerii cărora le furnizam până acum şi a ajuns la sub 20% pentru lanţurile de restaurante“, spune Florin Adrian Dimofte, manager pe strategii şi dezvoltare al Barleta.

El adaugă şi că au apărut deja primele blocaje de la clienţi care nu mai pot plăti, dar şi că a început să trimită an­gajaţi în şomaj tehnic. Barleta are 250 de salariaţi, din care circa 70% mai lucrau efectiv la mijlocul acestei săp­tă­mâni.

Barleta vinde pungi, saci şi sacoşe din hârtie super­marke­turilor şi hipermarketurilor, dar şi companiilor din industria de morărit şi panificaţie, farma sau fast-food. În 2018, compania Barleta a realizat o cifră de afa­ceri de 71 de milioane de lei şi a avut 191 de angajaţi.

La Dunapack, producător de ambalaje din carton, parte a grupului austriac Prinzhorn, cererile de ambalaje au crescut tot din sectorul alimentar.

„S-a creat un echilibru, pentru că au scăzut co­menzile de la clienţii noştri din domeniul auto, dar au cres­cut cele de la clienţii din dome­niul alimentar, precum cei care fac paste făi­noa­se, dar şi de la cei din zona far­maceutică“, spune Anastasios Panayo­topolos, director ge­ne­ral pentru fa­brica din Sfântu Gheorghe a Duna­pack.

Producătorul Duna­pack a dat în func­ţiune o fa­brică nouă în vara anului 2019, lângă Bucureşti, în lo­ca­litatea Bolintin-Deal, in­ves­tiţie de 45 de milioane de euro.

Pe lângă aceasta, compania mai are o unitate de producţie la Sfântu Gheorghe. Printre clienţii Dunapack se numără Heineken, BAT, Dr. Oetker şi eMag.

„Continuăm să lucrăm pentru că, dacă noi nu mai avem activitate, firmele din domeniile de food şi farma nu mai pot vinde“, mai spune managerul Dunapack.

Compania a avut în 2018 o cifră de afaceri de aproape 140 de milioane de lei şi un număr mediu de 237 de angajaţi, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Şi producătorul de hârtie şi carton ondulat Ambro din Suceava, parte a grupului francez Rossmann, îşi continuă activitatea chiar şi în contextul coronavirusului, cu respectarea condiţiilor sanitare.

„Este critic să ne servim clienţii, pentru ca aceştia la rândul lor să poată răspunde nevoilor societăţii (hârtia este necesară pentru a fabrica ambalaje, iar fără ambalaje corespunzătoare, produsele alimentare, farmaceutice şi sanitare nu pot fi fabricate şi distribuite)“, spune Paul-Henri Kohler, directorul general Ambro.

Compania Ambro a realizat în 2018 o cifră de afaceri de peste 383,4 mil. lei (82,5 mil. euro), în creştere cu 16,5% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Ambro este un jucător din top trei producători de celuloză şi hârtie, podium completat de Pehart Tec (deţinut de Abris Capital) şi Rondocarton (parte a grupului austriac Rondo Ganahl).

Cei mai mari 15 jucători de pe piaţa locală a celulozei şi a hârtiei au avut în 2018 afaceri cumulate de aproape 3 miliarde de lei, similar cu anul anterior, potrivit anuarului ZF Cei mai mari jucători din economie, ediţia 2019.

„Câştigătorii“ pandemiei

Producţia de ambalaje este astfel unul dintre domeniile care continuă să funcţioneze în această perioadă de pandemie de COVID-19. Domeniul telecom, sectorul medical, electro-IT, producătorii de echipamente de protecţie, de dezinfectanţi, de alimente, îmbuteliatorii de apă minerală, companiile de curierat, prestatorii de servicii şi utilităţi, transportatorii şi retailerii sunt alţi câţiva actori care încearcă să ţină pasul cu ritmul de consum al populaţiei, mai ales că o bună parte din forţa de muncă din România lucrează de acasă.