Programul de Convergenţă: Creşterea cheltuielilor cu pensiile, cu un vârf de 14,4% din PIB în 2053, pune presiune pe nivelul datoriei pe termen mediu şi lung şi afectează sustenabilitatea finanţelor publice
Ministerul de Finanţe atrage atenţia, în Programul de Convergenţă pe 2020, asupra creşterii estimate a cheltuielilor cu pensiile în următorii ani, pe fondul îmbătrânirii populaţiei, dar şi al indexărilor punctului de pensie şi recalculării pe o nouă formulă prevăzută pentru 2021.
Ministerul de Finanţe atrage atenţia, în Programul de Convergenţă pe 2020, asupra creşterii estimate a cheltuielilor cu pensiile în următorii ani, pe fondul îmbătrânirii populaţiei, dar şi al indexărilor punctului de pensie şi recalculării pe o nouă formulă prevăzută pentru 2021.
Astfel, proiecţiile actualizate, conform cerinţelor Comisiei Europene pentru a include prevederile legislative în vigoare, indică o creştere a cheltuielilor legate de acest sector (cheltuieli cu pensii, educaţie, sănătate şi îngrijire pe termen lung) de 6 puncte procentuale din PIB pentru perioada 2016-2070 (faţă de 2,1 pp variaţie prognozată anterior).
Media europeană este de 1,8 puncte.
”Evoluţia cheltuielilor cu pensiile publice totale luând în, calcul legislaţia în vigoare, vor creşte considerabil, cu un vârf de 14,4% din PIB în 2053. Cheltuielile cu pensiile vor atinge, la sfârşitul orizontului de proiecţie, 12,5% din PIB, comparativ cu 8,7% din PIB estimat conform prevederilor legislative anterioare. Acest lucru pune presiune pe nivelul datoriei pe termen mediu şi lung şi afectează sustenabilitate finanţelor publice”, se arată în raport.
Creşterea cheltuielilor cu pensiile este determinată atât de indexările ad-hoc ale punctului de pensie, de formula de indexare mai generoasă pe termen lung dar şi de recalcularea pensiilor prin noua formulă de calcul prevăzută în anul 2021.
În raportul de monitorizare a sustenabilităţii datoriei publice , publicat la începutul anului 2020, Comisia Europeană atrage atenţia asupra riscului pe care îl generează legislaţia în vigoare asupra indicatorilor de sustenabilitate pe termen mediu si lung.
România înregistrează o creştere a riscului de la nivel mediu la nivel ridicat privind sustenabilitatea finanţelor publice atât pe termen mediu şi pe termen lung. Similar se înregistrează o creştere de la risc mediu la risc ridicat şi pentru sustenabilitatea datoriei publice.
Rezultatele previziunii demografice oferite de Eurostat pentru România indică o scădere semnificativă a populaţiei, cu 4,7 milioane persoane mai puţin în 2070 comparativ cu anul 2018.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro